Printr-o sentinta data de Sectia Comerciala si Contencios a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost catalogata ca fiind legala una dintre cele mai mari fraude funciare din istoria postdecembrista a Romaniei: "Afacerea Agroind".
Afacerea a constat in insusirea de catre o mana de fosti activisti de partid a 1.365 hectare de teren agricol din fosta gospodarie a PCR Vrancea.
Horia Furtuna impreuna cu mai multe persoane au fost declarati proprietari pe 1.156,72 hectare de teren agricol din cele 1.365
"privatizate printr-un program-pilot", inca de la inceputul anilor ’90.
La inceputul lunii noiembrie a anului trecut, Curtea de Apel Galati a dat o hotarare definitiva, dar nu si irevocabila, prin care privatizarea averii fostului PCR a fost declarata ilegala si, ca atare, a fost anulata. Decizia definitiva a CAG a durat circa 7 luni de zile.
"Romania libera" a consemnat de-a lungul timpului nenumaratele manevre comise de justitia vranceana prin care averea fostului PCR din Vrancea a incaput pe mainile conservatorului de-acum Horia Furtuna si ale prietenilor sai. Horia Furtuna este un vechi activist al PCR, fiind, pe rand, director de IAS la Cotesti, director de trust IAS Vrancea si deputat in MAN pana in decembrie 1989.
Dupa decizia din noiembrie a CAG, cele 1.365 hectare de teren agricol, cu o valoare de piata de peste 250 milioane de euro, trecute fraudulos in patrimoniul Agroind, erau pe cale sa se intoarca la ADS si la fostii proprietari.
Avocatul ADS, Vasile Lupu, a precizat ca va sesiza CSM-ul si va face plangeri penale pentru abuz in serviciu impotriva procurorilor Tomita Craciun, fostul sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Galati, Ion Lefter, fost si actual sef al Parchetului Vrancea, si impotriva lui Ion Popescu, cel care a instrumentat "Afacerea Agroind".
Cei trei au dat sau au confirmat solutii de NUP pentru toate plangerile penale care-l vizau pe Furtuna si "Afacerea Agroind". Intre timp, in diverse instante din tara mostenitorii fostilor proprietari Lucia Vestinian si Ionel Dumitrescu au castigat definitiv si irevocabil dreptul de proprietate asupra terenurilor stapanite de Furtuna & Co.
Istoria acapararii
Conform unui decret-lege din 1990, patrimoniul fostului PCR din intreaga tara trebuia trecut in patrimoniul statului prin preluarea sa de catre primariile de judet (de atunci).
Primaria Vrancea, predecesoarea Consiliului Judetean de astazi, urma sa preia ca active: sediile comitetelor pentru munca ideologica din cadrul fostului comitet judetean PCR; sediile comitetelor judetene, municipale, orasenesti si comunale ale fostului PCR; garajul si atelierul de intretinere auto; subunitati de mica industrie si prestari de servicii; hotelul-restaurant "Vrancea" si fosta cantina a PCR din Focsani.
Dupa 17 ani de la revolutia anticomunista din 1989, in Vrancea nu au fost preluate de catre stat decat sediile comitetelor judetene, municipale, orasenesti si comunale ale fostului PCR.
Restul, adica hotelul-restaurant "Vrancea", plus cantina, plus garajul cu atelier auto, plus 1.365 hectare de teren (dintre care 130 de hectare in Focsani), cu o valoare totala de patrimoniu, in 1990, de 5 milioane de dolari, "a fost preluat de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, respectiv de reprezentantii sai in Vrancea, SC Agroind SA Focsani si SC Eurovitis SA Urechesti".
Asa suna ordinul premierului Romaniei de atunci, Petre Roman. La toate aceste acareturi se mai adaugau si sumele de peste un milion de dolari si un milion de lei disparute fara urma din conturile gospodariei PCR.
Agroind SA i-a avut ca actionari majoritari pe Horia Furtuna, fost deputat in MAN, Grigore Dima, fost secretar cu propaganda al judetenei PCR, Constantin Apostol, fost director al Directiei Agricole, Costel Azoitei, Culica Birjaru si Nicu Tanase. Eurovitis SA i-a avut ca patroni cu 80% din actiuni pe Dan Leca si Ion Desaga. Restul de 20% din actiuni i-au revenit SC Agroind SA.
Dupa aproape cinci ani de zile de afaceri prospere, actionarii au hotarat divizarea Agroind SA in mai multe societati mai mici. Pentru aceasta era necesar ca acele 1.365 hectare sa fie intabulate. In 1994, Sectia de Contencios Administrativ a Tribunalului Vrancea hotaraste, prin semnatura judecatoarei Silvia Duta, intabularea celor 1.365 hectare printr-un act discutabil.
"Intabularea terenurilor fostei Agroind s-a facut prin fals, deoarece actiunea de intabulare nu este un act constitutiv al unei societati comerciale care-si pune in patrimoniu si terenuri care nu-i apartineau.
Or, in anexa 2 de la contractul de privatizare a Agroind SA, la punctul 6.2.2 se prevede expres ca terenurile intra la privatizare o data cu societatea. Lucru ilegal, mai ales ca in anexa 2 nu sunt decat doua file goale", a precizat avocatul ADS, Vasile Lupu.
Dupa intabulare, Agroind SA a fost sparta in cinci si, mai apoi, sapte societati mai mici: SC Dyonissos Cotesti SA, care-i revine lui Furtuna, SC Agroind Comert SA, SC Europa SA, SC Agroind Doaga SA, SC Sirius International SA, SC Eurovitis Urechesti SA si Agrovitis SA Urechesti.
