Dupa ce proiectul de a deschide un magazin care sa gazduiasca showroom-uri adevarate ale marilor branduri a esuat, luxul din Romania se muta pe net.
Chiar daca in toata Europa veniturile au crescut in mod constant in ultimii 30 de ani, cel mai greu cuvant de spus pe piata luxului il vor avea, foarte curand, tarile din Est. Rusia a devenit Mecca tuturor producatorilor de lux, in timp ce tarile asiatice au urcat in graficul consumatorilor de produse high-end de la 12 la 47% in mai putin de doua decenii.
In incercarea de a defini trendurile pietei, analistii s-au confruntat in ultimii doi-trei ani cu o lipsa acuta de termeni. S-a nascut un concept general, atotcuprinzator de ?new luxury", un val ce include produsele din ultima generatie.
Fie ca este vorba de televizoare, pantofi, case de vacanta, paturi de lana sau tevi de dus, produsele ?new luxury" sunt mai bune, mai sclipitoare, mai pline de gust si mult, mult mai scumpe decat produsele din luxul traditional.
Intra in aceasta categorie ceasurile de peste 200.000 de dolari, cu editiile lor limitate de peste un milion de dolari (Patek Philippe, Breguet, Rolex), casele din Aspen, Martha's Vineyard sau Monaco, masinile de peste 350.000 de euro, tablourile de peste 20 de milioane de lire sterline, dusuri de 20.000 de dolari, cazi de baie de 80.000, cu plasma inclusa, sau yahturile de peste 35 de metri.
Nimic nelalocul lui, din moment ce revista ?Forbes" anunta, citand un studiu Scott Cohn, ca numarul miliardarilor a ajuns la 946 in 2006, cu 19% mai mult decat in 2005. 1% din populatia SUA detine 22% din PIB-ul Statelor Unite, iar averea miliardarilor din intreaga lume a ajuns la 28.800 miliarde dolari.
Dictatura chinezeasca
In 2003, anul in care a fost inventat acest termen, piata ?new luxury" a atins nivelul de 440 miliarde dolari in SUA si 400 miliarde dolari in restul lumii. De atunci, noul val a cuprins intreaga planeta.
Adunand noul val cu consumul de produse ale luxului ?traditional", piata devine aproape geometric impartita in trei zone: SUA, Europa (inclusiv Rusia) si Asia (cu China, India, Coreea de Sud si Japonia acoperind aproape 25% din piata mondiala).
Cel mai nou dintre nou-venitii pe piata luxului, China, are o ascensiune fulminanta. Cand ?Forbes" a dat publicitatii, in 1999, lista celor mai bogati chinezi, o parte din milionari au infundat puscariile, in timp ce mare parte din ceilalti au fugit din tara.
Astazi, peste 300.000 de chinezi au la dispozitie in cash, nu in proprietati, sume de peste un milion de dolari fiecare, arata un studiu recent al Merril Linch. In total, milionarii chinezi controleaza proprietati si afaceri de peste 530 miliarde dolari.
Burlaci japonezi vs batranei europeni
Japonezii in varsta nu au prea mult chef sa-si exhibe bogatiile, asa cum o fac vecinii de peste mare. Cu 40% din populatie trecuta de 50 de ani, principala tinta a cheltuielilor o reprezinta tratamentele de lux.
Generatia ?boomers" de dupa Al Doilea Razboi Modial a devenit azi unul dintre cei mai mari consumatori din lume in ceea ce priveste cosmeticele si accesul la Spa (inclusiv in afara tarii).
In lumea ?noului lux", cuvantul greu apartine generatiei de ?burlaci paraziti", un grup de cinci milioane de tineri angajati cu lefuri gigantice in cadrul corporatiilor, predominant femei, care cheltuiesc mai mult de 10% din venituri pentru ?fashion" de orice fel. Locuind inca acasa, acesti tineri au, de asemenea, un rol important in deciziile de cumparare ale parintilor.
In Europa, fostul ?far" al pietei luxului, cea mai noua obsesie este cea legata de stil si autenticitate, de dimensiunea emotionala care insoteste un produs. In timp ce clasa ?new luxury" cauta calitate si apreciere din partea celorlalti, europenii traditionalisti cauta ?originalul", eventual unicatul in fiecare produs pe care il cumpara.
Scoarta de lana din Sibiu, votca la cazan din Ucraina, dulceata gospodareasca din Moldova, sticla de vin dintr-un tiraj limitat din Franta intra in atentia unei clase pentru care ceasul si masina sunt mai putin importante decat micile placeri cumparate scump.
Romania online
In timp ce nicio mare firma de lux nu lipseste de pe strazile Moscovei, iar Kiev are deja trei mall-uri exclusiviste pentru marile branduri internationale, Bucurestiul pare sa fi incremenit fara scapare intre Kenvelo si Lacoste. O mana de magazine cu doua-trei produse de la cate cinci-sase firme se muta, se inchid si se deschid peste noapte.
Dupa ce proiectul de a deschide un supermagazin de superlux, care sa gazduiasca showroom-uri adevarate ale marilor branduri, a esuat, se pare ca lumea luxului adevarat va gasi adapost pe Internet.
