„Dai in holde si-n ogoare, dai in clasa muncitoare!“. Intr-o interventie in direct la Realitatea TV, purtatorul de cuvint al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, l-a acuzat pe noul sef al Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu, ca a facilitat aparitia documentelor pentru ca nu este ortodox.
In alte vremuri, Cotidianul ar fi fost numit, direct, organ burghez, care promoveaza mentalitati reactionare, iar cei care aveau curajul sa ridice semne de intrebare in legatura cu conducatorul iubit erau catalogati drept dusmani ai poporului. Dar pe vremea aceea existau si metode de reeducare. Puscarie, canal sau cimitir. Astazi, puscaria si canalul nu mai sint la moda.
Cimitirul a ramas, dar, din pacate, aici nu pot fi ingropate, cu slujba, cu bocitoare si cu sicriu de lux, mentalitatile. In cazul de fata, cele tortionare, care lovesc de unde, teoretic, te-ai astepta mai putin.
Romanii si-au platit cu singe in 1989 - suna dramatic, dar asta este adevarul - si-au platit cu singe dreptul de a pune intrebari. De a se indoi. Au dreptul sa nu creada ce spune Guvernul si s-o afirme public. Se pot indoi ca formula „sarac, dar cinstit“ chiar i se potriveste lui Iliescu. Si ca actualul sef al statului este chiar atit de incoruptibil pe cit se declara.
Iar romanii au dreptul sa se indoiasca inclusiv de buna-credinta a conducerii Bisericii Ortodoxe Romane. Mai ales atunci cind se vorbeste despre preotii care au colaborat cu Securitatea.
In Germania, institutul care s-a ocupat cu deconspirarea celor care au facut politie politica a fost infiintat de un pastor - Gauck. Sigur, stim, nu sintem nemti. Dar nici idioti. Opozitia vehementa pe care a facut-o BOR de fiecare data cind s-a pus problema scoaterii la lumina a dosarelor ierarhilor nu are nici o legatura cu divinitatea. Din pacate, nici cu morala.
Cind cineva a cutezat sa intre in amvonul dosarelor preotilor, conducerea BOR a avut de 17 ani incoace aceeasi reactie: 1. daca temerarul nu era ortodox, era clar un atac ocult, iudeo-masonic, la adresa bisericii stramosesti; 2. daca nefericitul nu putea fi atacat la origini, se aducea rapid argumentul schismei care ar ameninta BOR. Tot un fel de „ne fura Ardealul!“, dar de alt rit.
Singura schisma de care Biserica Ortodoxa Romana da semne clare ca se teme este cea prin care ar reusi sa se rupa de trecutul securist si comunist.
Cum Patriarhia ne-a tratat ca pe niste oite ratacite, pentru ca am publicat dosarul de cadre al Patriarhului Teoctist, semnalam faptul ca statul acesta, care de pe Dealul Patriarhiei capata contururi din ce in ce mai teocratice, are o Constitutie care stipuleaza urmatoarele: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit“.
Dosarul de cadre al Patriarhului Teoctist este un document de interes public. Punct. Cu precadere in acest moment, cind toata lumea isi doreste ca Patriarh sa ajunga o persoana care sa nu fie santajabila. Daca nu cerem prea mult, sa nu fi fost turnator sau ofiter de Securitate.
Dosarul de cadre prezentat de Cotidianul prezinta fata hidoasa a comunismului, care folosea santajul chiar si atunci cind aproba numirea unui Patriarh. Sa speram ca istoria nu se mai repeta.
