Dupa ce partenerii privati ai proiectului (ce ar fi trebuit sa asigure doua treimi din costuri) s-au retras in luna august, europenii au fost pusi in situatia sa fi investit deja 1 miliard de euro, bani irositi daca nu s-ar continua lucrarile.
Europa trebuie sa-si dezvolte programul de localizare prin satelit deoarece Pentagonul s-ar putea razgandi intr-o zi si ar putea percepe taxe Europei pentru folosirea GPS. Americanii ar putea chiar sa il faca inaccesibil in cazul unui conflict militar de proportii, spun cei care sprijina poate cel mai costisitor proiect european.
La presiunile Frantei in special, Comisia Europeana a adoptat, joi, o asa-numita pozitie de compromis, relateaza The Times. Mai exact, a propus sa se foloseasca peste 2 miliarde de euro din banii publici (proveniti din surplusul de la fondurile pentru agricultura, administratie si cercetare) pentru a acoperi „gaura” din finantarea Galileo.
„Solutia” a venit de la comisarul european pentru Transporturi, Jacques Barrot, acuzat de mai multi diplomati europeni ca transforma programul Galileo intr-o ambitie personala.
Barrot este de parere ca acesti bani, daca nu ar fi fost cheltuiti, s-ar fi intors oricum la statele membre si Uniunea Europeana va trebui sa depaseasca un tabu - „singura modalitate in care va putea fi asigurat un viitor pentru Galileo”.
Planul de a salva Galileo pe banii contribuabilului european ameninta insa sa arunce forul comunitar intr-unul dintre cele mai mari scandaluri legate de finantare, dupa ce deja a fost aprobat bugetul pe sase ani.
Ideea Frantei si hotararea Bruxelles-ului au infuriat numeroase alte state europene precum Germania si Marea Britanie, care au acuzat CE ca nu da doi bani pe bunastarea fermierilor si au motivat ca se va crea astfel un precedent periculos in materie de buget.
„Pe langa faptul ca se iau anumite economii de la bugetele nationale, exista riscul ca, daca finantam public Galileo, sa se intample acelasi lucru si in cazul altor proiecte subfinantate”, a declarat un oficial german citat de Times.
Un purtator de cuvant al guvernului britanic a indicat, de asemenea, ca ce s-a hotarat deja in privinta bugetului european nu ar trebui sa mai fie discutat. Iata doar cateva semne ale neintelegerilor ce vor urma pe aceasta tema la intalnirea ministrilor europeni de Transporturi, luna viitoare.
Chiar si daca hotararea Comisiei este confirmata, vor urma inevitabilele certuri asupra alegerii unor firme sau consortii europene care sa continue munca la cei 30 de sateliti ce vor fi inclusi in proiect. Pana acum, firme din opt tari europene au participat,
inclusiv EADS, francezii de la Thales, britanicii de la Inmarsat ori italienii de la Finmeccanica sau germanii de la Deutsche Telekom.
