Din raspunsul pe care l-a transmis ANAF reiese ca structura specializata in IT&C la nivelul Ministerului Finantelor Publice si a structurilor subordonate acestuia, respectiv Directia generala de tehnologia informatiei, a intrat in organigrama Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (A.N.A.F.) in anul 2007 prin H.G. nr. 495. Anterior acestui an, A.N.A.F. nu a atribuit contracte de achizitii publice avand ca obiect serviciile de intretinere, reparatii, dezvoltare, implementare software.
Contractele atribuite de A.N.A.F. in domeniul tehnologiei informatiei sunt urmatoarele:
- Contract nr. 1096368/2009 furnizare solutie de securitate Antivirus si Content Filtering, atribuit SC Qnet International SRL in valoare de 831.990 lei fara TVA;
- Contract nr. 1097482/2009 Contract de furnizare Pachet licente software suplimentare pentru solutia existenta de software IBM, atribuit SC IIRUC Service SA in valoare de 10.625.807,5 lei cu TVA inclus; - 8.929.249,57 - valoare fara TVA;
- Contract nr. 1098341/2009 furnizare upgrade si update pentru licente IBM, atribuit SC Software Development & Consulting SRL in valoare de 8.546.740,95 lei fara TVA;
- Contract nr. 1098343/2009 furnizare upgrade si update pentru licente Oracle, atribuit SC Novensys Corporation SRL in valoare de 4.021.550 lei fara TVA;
- Contract nr. 1098342/2009 furnizare upgrade si update pentru alte licente, atribuit SC Total Network Solution SRL in valoare de 1.467.106,63 lei fara TVA.
Niciunul dintre contractele menționate nu are ca obiect așa ceva.
Ar trebui însă să dea de gândit de ce se cheltuie întregul buget pe licențe.
Contractul cu Qnet e clar. Sunt cheltuieli anuale, necesare. Restul... probabil "datorii" mai vechi.
si in salariile angajatilor guvernului. ca boc, cand a ajuns premier a adus jumatate din primaria cluj napoca sa lucreze la guvern. si le plateste si cazare. si vorbeste de angajarile lui tariceanu. macar tariceanu platea numai salariile nu si cazarea. si apoi, daca tot angajase tariceanu atatia de ce nu a dat el afara pe aia prosti inainte sa-i aduca pe aia buni cu chirie platita?
Am inteles ca doar in 2004-2010 cifra este de doua ori mai mare decat deficitul fondului de pensii.
In mod normal acesta nu este un motiv de acuze. Dar in momentul in care tu, stat dai un miliard si ceva pe an in informatizare si ma pui sa-ti aduc nu stiu cate stampile cum ca n-as fi dator tot la tine stat, atunci cineva trebuie sa dea cu tine de pamant. Adica sfidarea a ajuns la un nivel maxim.
Atunci cand nu poti face o aplicatie online, atunci cand continua sa ti se ceara zeci de hartoage si stampile, dupa doi ani sunt doar frustrat. Dar dupa 6 ani de cheltuiala de ordinul miliardelor de euro pe an si 0 rezultate stiu ca banii aia doar se fura.
Suma nu pare a fi anormal de mare - depinde insa de continutul concret al contractelor.
Din denumirile contractelor nu pot sa te pronunti - asta daca te pricepi, cat de cat...
Intrebarea e, dupa ce il ai, cat si cum il folosesti; daca nu esti capabil sa il utilizezi la ce il mai cumperi? E ca si cum cineva si-ar lua un avion cu reactie ca sa faca frigarui pe el ...
De ce nu direct la IBM ? sau la Oracle ? Nu pot sa cred ca nu au primit un pret mai bun ... dar prin IBM sau Oracle direct nu se pot face plati catre terte parti pe licente ....
Ideea implementării in sine a fost greşită, fiindcă (cine îşi plăteşte impozitele aici ştie) nu este loc nici măcar să aştepţi cu biletul în mână... doar un culoar de mai puţin de 2 m, unde se şi stă la coadă perpendicular şi se şi circulă de la un ghişeu la altul. Inutilitatea sistemului era clară de la început.
Sunt chiar curios cât a costat acest sistem dat fiind faptul că aparatul de eliberat tichete pare de ultimă tehnologie, iar afişajele deasupra ghişeelor sunt wireless.
Singurii care îl mai folosesc sunt copiii ţigani cerşetori care mai intrau la finanţe vara (nu pt plata impozitului pe cerşetorie) să se mai ascundă de soare (că Aer Condiţionat nici vorbă), să ciordească ceva şi să butoneze inutilitatea.
Dacă în cazul unor bunuri fizice lucrurile sunt oarecum destul de clare, încât până și un ochi neavizat poate să emită o părere pertinentă.
În cazul software-ului, lucrurile sunt extrem, extrem de discutabile.
O să punctez câteva posibile situații cu care ne confruntăm:
- Software-ul livrat de aceste companii este construit prost intenționat cu scopul de a câștiga ulterior și mai mult din suport și asistență tehnică, service. Se întâmplă frecvent în sectorul corporate, dar aici măcar sunt standarde de calitate și acest lucru se poate preveni.
- Nu există o autoritate competentă, specializată în IT care să reglementeze, controleze și penalizeze acest fel de probleme, lăsând loc de interpretabilitate. "Merge prost" nu este un argument suficient în instanță atâta timp cât criteriile de execuție sunt practic nule ("Vom face un progrămel..").
- Neavând bagajul tehnic pentru dezvoltarea software-ului, autoritățile noastre sunt ușor de fraierit, devenind ușor ținta unor companii care vând ce au chef acestor habarniști. Aici apar diferite oportunități de cumetrie, ceea ce se vede clar doar din denumirea acestor companii care sunt convins că nu au în istoric un portofoliu solid și o reputație pe piața IT. "Software Development & Consulting"?? Cine sunt aceștia, lucrez în industrie și n-am auzit de ei vreodată!
- Licențele: tot din pricina lipsei de competență, o terță parte poate vinde Statului Român licențe cu găleata, utile sau nu, practicând un adaos foarte mare, asta în contextul în care alte state se gândesc la alternative Open Source pentru optimizarea acestor cheltuieli, având personal foarte calificat pentru asta.
Ar mai fi multe de spus (cine face QA, usability testing, standarde de dezvoltare soft și website guvernamental etc). Ideea e că, așa cum stau lucrurile acum, este imposibil să avem infrastructură informatizată care să mai *și* funcționeze.
Intrebarea e daca acele softuri chiar se folosesc, daca aplicatiile sunt de actualitate si implementarile lor utile si daca cineva s-a gandit in ministerele alea sa optimizeze costurile cu software.
Nu zic ca toti banii din contracte se duc unde trebuie (probabil sunt si mici "scapari" pe akolo, niste oameni care trebuie comisionati), dar e vorba maimulte de eficientizare si utilitate a keltuirii acelor bani.
Pentru toate nu ar fi deloc o suma mare. Zic eu