Primăria Capitalei a început lucrările de demolare pentru lărgirea celui de-al doilea transon a străzii Prelungirea Ghencea la două benzi pe sens cu linie de tramvai și piste pentru biciclete. Deși este unul dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din Bucucurești, demolările au stârnit scandal. Câteva persoane, care rămân fără locuință, se plâng că s-au trezit cu buldozerul la poartă, deși nu au primit banii de la Primărie și nu au unde să plece. Oamenii mai sunt nemulțumiți și de faptul că proprietățile ar fi subevaluate.

Demolări Prelungirea Ghencea 6Foto: Hotnews

Primarul Nicușor Dan a mers miercuri în Prelungirea Ghencea pentru a vorbi cu cei afectați. Primarul a dat asigurări că nu va demola nicio locuință până nu se găsește o soluție locativă.

Pentru lărgirea străzii Prelungirea Ghencea la două benzi pe sens, cu linie de tramvai, piste de biciclete și trotuare, Primăria Capitalei trebuie să exproprieze 550 imobile dintre care 482 se află în proprietate privată, și 68 de imobile se află în domeniul public.

În cursul anului 2019, au fost expropriate 42 de imobile aflate în proprietate privată, iar în cursul anului 2021 au fost expropriate 2 imobile, pentru lucrările la primul tronson.

În prezent sunt în curs de expropriere un număr de 438 de imobile, pentru lărgirea străzii pe bucata rămasă, între Râul Doamnei și Șoseaua de Centură, potrivit datelor transmise de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Toate sumele de bani stabilite cu titlu de despăgubire pentru toate imobilele afectate de procedura de expropriere au fost consemnate integral în conturile de afectațiune specială, spun reprezentanții Primăriei Capitalei, însă Legea nr. 255/2010 prevede ca etapă distinctă și specială consemnarea sumelor de bani pentru ca ulterior acestea să fie virate în conturile proprietarilor doar în măsura în care aceștia fac dovada calității de proprietar în fața Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010.

”Pentru imobilele expropriate în anul 2022, documentele doveditoare ale dreptului de proprietate, depuse începând cu luna iunie, se află în curs de analiză în cadrul Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei.

Și de aici lucrurile se complică.

Deși demolările au început de câteva zile, din cele 438 de imobile expropriate, doar 12 persoane și-au primit banii.

”Până la acest moment Comisia a identificat doar 12 imobile ale căror acte de proprietate sunt complete și a emis un număr de 9 hotărâri ce dau dreptul persoanelor expropriate de a încasa sumele de bani. Pentru restul de 3 imobile hotărârile de stabilire a despăgubirilor urmând a fi emise în zilele următoare și transmise 31 de adrese de completare către proprietarii imobilelor cu documentații incomplete”, se arată în răspunsul transmis de municipalitate.

Nici cei expropriați și demolați în 2019 încă nu și-au primit banii.

”Precizăm că în foarte dintre multele cazurile întâlnite, persoanele care solicită acordarea despăgubirilor nu fac dovada calității de proprietar conform legislației în vigoare și, prin urmare, sumele stabilite cu titlu de despăgubiri nu pot fi eliberate. (...) Dintre cele 44 de persoane expropriate anterior anului 2022, un număr de 27 de persoane au încasat sumele de bani stabilite cu titlu de despagubire, iar pentru restul imobilelor fie nu s-au depus cereri de plată a despăgubirilor, fie nu s-a făcut dovada dreptului de proprietate în fața Comisiei de verificare a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale constituită în baza Legii nr. 255/2010”, a mai transmis Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Majoritatea imobilelor demolate în ultimele zile sunt garduri și spații comerciale, ceea ce nu a fost o problemă. În patru cazuri însă este vorba despre case în care locuiesc oameni care s-au trezit cu buldozerul la poartă și nu au unde să plece deoarece nu și-au primit banii pe proprietate.

Doamna Daniela locuiește în casa care urmează să fie demolată cu soțul și cele două fete, dintre care una elevă. Femeia spune că a fost notificată să plece de acolo, dar încă nu a fost chemată la comisie și nu a primit niciun ban, deci nu are cu ce să se mute în altă parte.

”Eu locuiesc aici, este casa mea, nu este firmă, nu este nimic, din luna a șaptea, după ce am depus actele la Primărie am solicitat locuință de necesitate și nici până în ziua de azi nu am primit. Vor să mă dărâme, eu să ies cu mobila și cu tot ce am în stradă. Nu am primit niciun ban, nu a primit nimeni nimic. Eu nu am fost la comisie, că nu m-au chemat, nu au venit să vadă cum stăm. Nu avem unde să ne ducem”, a povestit aceasta.

Femeia spune că nu vrea bani, ci vrea o locuință asemănătoare.

”Ei au estimat că locuința mea valorează 74.000 de euro, să vedem cât scade la comisie. Nu sunt mulțumită de banii aceștia. Eu nu vreau să primesc niciun ban, vreau să-mi dea casă la valoarea pe care o am pe asta. Mie îmi demolează trei sferturi din casă și mai avem o cameră, acolo am băgat bunurile, am mai demolat aici în față”, a mai spus Daniela.

Și Adrian, 51 de ani, locuia cu familia într-o casă care urmează să fie demolată, iar la parter aveau o terasă. Acesta are unde să plece, dar spune că suma oferită de Primărie este o bătaie de joc.

”Casa mea este cea din spate, cu etaj. Aveam și magazin la parter, din asta trăim, ne-o demolează. În iunie mi-au trimis notificare, în 30 de zile să eliberez casa. În două săptămâni m-am dus și am depus actele, dar nu am primit nimic în cont. La mine estimatul este 80.000 de euro. Cât poate să coste o casă cu 3 nivele? Cât 3 apartamente cu terenul aferent. Măcar 150.000 de euro să ne dea. Casa are la bază 42 mp și 30 de ani vechime. Voi merge în instanță”, ne-a povestit Adrian.

Acesta spune că normal este ca Primăria întâi să dea banii apoi să demoleze.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că legea le dă dreptul să demoleze chiar dacă oamenii încă nu au primit banii.

• ” În termen de 30 de zile lucrătoare de la data consemnării sumelor de bani, persoanele expropriate sunt notificate pentru a se prezenta și a depune cererile de acordare a despăgubirilor împreună cu actele doveditoare ale dreptului de proprietare în original sau în copii legalizate.
• Primăria având un termen fix stabilit de lege de 35 de zile lucrătoare pentru emiterea dispoziției de expropriere, act prin care imobilele proprietate privată trec în domeniul public al municipalității.
• Ulterior emiterii dispoziției de expropriere, municipalitatea are obligația de a folosi terenurile și construcțiile astfel expropriate conform destinației bugetare stabilite a fondurilor publice, respectiv alocarea pentru realizarea lucrării de utilitate publică”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Dacă persoanele expropriate nu depun cerere pentru acordarea despăgubirilor sau, în cazurile cel mai frecvent întâlnite, nu fac dovada calității de proprietar, respectiv nu prezintă acte de proprietate, autorizații de construire pentru construcțiile expropriate, nu au realizat dezbaterea succesiunii etc., municipalitatea nu poate notifica unitatea bancară cu privire la deblocarea și virarea sumei de bani către persoanele expropriate, potrivit sursei citate.

”Precizăm de asemenea că persoanele expropriate trebuie să își exprime în fața Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 255/2010 acordul cu privire la încasarea sumelor de bani. În cazul în care persoanele expropriate nu sunt de acord cu sumele de bani propuse de municipalitate au posibilitatea de a se adresa instanțelor de judecată în vederea stabilirii de către acestea, prin expertiză, a unei alte valori, caz în care procedura de acordare a despăgubirilor poate fi întârziată”, se mai arată în răspunsul transmis de municipalitate.

Prezent miercuri pe șantierul de la Prelungirea Ghencea, primarul general, Nicușor Dan, spune că nu va demola nicio locuință până nu se rezolvă situația locativă a celor expropriați.

”Din clădirile care urmează să fie demolate sunt foarte puține, 4 știu eu, poate 1-2 mai mult, în care locuiesc familii. Aceste clădiri nu vor fi demolate până când vom găsi o soluție locativă pentru persoanele care locuiesc în ele. Pentru una din aceste familii, Primăria Sectorului 6 a găsit o soluție pentru o locuință. Repet, nu o să demolăm. Adică nu o să scoatem oamenii din casă până când n-o să găsim o soluție, o locuință socială”, a explicat Nicușor Dan.

În ceea ce privește sumele pe care Primăria Capitalei le plătește pentru imobilele expropriate, Nicușor Dan spune că respectă legea, iar proprietarii nemulțumiți pot merge în instanță.

• ”Noi aplicăm o lege, Legea 255, care este legea specială pentru exproprieri în cazul lucrărilor de drumuri și alte lucrări de utilitate publică.
• Această lege ne obligă să consemnăm proprietarilor banii care rezultă din grila notarială.
• Deci, funcționarii noștri și cu specialiști pe care i am i-am contractat, pentru fiecare din aceste 550 de imobile, au suprapus cu grila notarială și au consemnat banii în în cont.
• Ei sunt blocați în cont. Proprietarii au dreptul să ia banii ăștia și, dacă consideră că banii sunt mai puțin decât ar valora proprietatea lor, au dreptul să ia banii ăștia și să ducă în instanță să ceară diferența până la cât consideră că merită să primească pentru proprietatea lor”, a explicat Nicușor Dan.

Nicușor Dan a declarat că va demola toate imobilele expropriate până la sfârșitul anului. ”Din tot ce a rămas de demolat suntem cam la 15 % în momentul ăsta”, a mai spus acesta.

În ce stadiu sunt lucrările la primul tronson

Lucrările la primul tronson sunt aproape gata, mai fiind de asfaltat o porțiune de vreo 300m de pe trotuarul și pistele de biciclete de pe partea dreaptă, cum mergi spre centură. Trotuarul de pe partea stângă este gata. În ceea ce privește linia de tramvai, primarul Nicușor Dan a declarat miercuri că deocamdată nu sunt bani pentru ea, astfel că spațiul este rezervat și se va face când vor exista resurse financiare.

Cine va face lucrările la tronsonul 2, până la Șoseaua de Centură, este deocamdată o necunoscută.

Din cauza creșterii prețurilor, contractul cu Trustul de Clădiri Metropolitane trebuie majorat foarte mult și rămâne de văzut dacă se va încheia un nou contract cu compania municipală sau se va merge în zona privată.

”Cu majorarea este simplu, este vorba de un proiect plătit din bugetul local și pentru aceste proiecte este o Ordonanță de Guvern care stabilește cu cât se pot mări, și este o majorare de 22-24% majorare de contract. Acoperă creșterile. Acum, din punct de vedere operațional, este o discuție în curs pe care o avem cu Primăria Sectorului 6, care are niște societăți cu care are acorduri-cadru și vrea să contribuie. Este o discuție în curs și foarte curând o să luăm o decizie”, a explicat Nicușor Dan miercuri.

Despre proiect

Trustul de Clădiri Metropolitane lucrează în prezent la primul tronson, între linia tramvaiului 41 și strada Râul Doamnei, iar primarul general a promis în primăvară că lucrările se vor finaliza în această vară.

Lucrările de lărgire a străzii Prelungirea Ghencea au început în septembrie 2019, iar acestea aveau termen 24 de luni, respectiv septembrie 2021.

Noua arteră va avea aproximativ 6 km, inițial era prevăzută cu cale dublă de tramvai, 2 benzi de circulație pe sens, pistă de biciclete, trotuare și spații verzi între acestea și partea carosabilă. Totodată, se va mai realiza și un nod intermodal (tramvai 41, autobuze și microbuze ale liniilor preorășenești) precum și o parcare de tip Park&Ride cu o capacitate de 300 de locuri, ce poate fi extinsă, ulterior, până la 500 de locuri.