Romania risca sa ramana, intr-un an, maxim doi, fara posibilitatea de a-si asigura integral serviciul de politie aeriana, fiind pusa in situatia sa inchida din baze, daca achizitia de noi avioane va intarzia si mai mult, au declarat pentru HotNews.ro surse din ministerul apararii. Potrivit acestora, chiar daca Romania va achizitiona avioanele F16 din Portugalia, tot va traversa o perioada descoperita de doi ani, cat dureaza antrenarea pilotilor. Romania dispune de trei baze care asigura politia aeriana: Fetesti (Flotila 86) pentru sud, Campia Turzii (Flotila 71) pentru nord si Bacau (Flotila 95) pentru est.
Dupa reuniunea ministrilor apararii din cadrul NATO, ministrul apararii, Corneliu Dobritoiu, a spus ca Romania risca sa ramana fara capacitatea de a asigura misiunile de politie aeriana daca nu va revitaliza o parte din avioanele MIG 21 Lancer, despre care a spus ca isi ￢epuizeaza rapid resursa de viata￢ avand in vedere ca au peste 45 de ani. In context, Dobritoiu a spus ca guvernul va incepe oficial negocierile cu Portugalia pentru achizitia a 12 avioane F16 si ca valoarea anuntata a programului, de 670 de milioane de dolari, ar putea cobora in functie de negocieri.
"Vrem sa grupam toate aparatele functionale pe o baza aeriana, ca ulterior, pe masura intrarii in dotare a aparatului de generatie a patra sa putem sa operam. Altfel, exista riscul sa nu putem asigura misiunile de politie aeriana pe intreaga suprafata a spatiului aerian ci numai pe jumatate din acesta.", a explicat ministrul Dobritoiu la Bruxelles.
"Ar fi o situatie umilitoare ca o tara membra NATO aflata la granita Uniunii Europene sa ramana fara politie aeriana. Putem inchiria acest serviciu, cum fac alte state, dar cine sa ni-l asigure? Ungaria?", au declarat pentru HotNews.ro oficiali romani cu responsabilitati in domeniul apararii. Si totusi, la ce i-ar folosi Romaniei, in afara de satisfacerea orgoliului national, o flotila aeriana? Ar avea cel putin un motiv intemeiat sa cumpere avioane de lupta, explica oficiali citati: "Rusia modernizeaza un aeroport din Transnistria si va avea acolo probabil cateva avioane Suhoi. La un moment dat, rusii ne-ar putea testa proabil, asa cum o fac si cu Turcia, de exemplu. Ar putea viola spatiul aerian. Cum va reactiona Romania intr-o astfel de situatie?". Iar o astfel de situatie nu pare chiar improbabila.
Context
Rusia continua sa priveasca cu suspiciune instalarea elementelor scutului anti-racheta in Romania si considera acest avans spre est drept o amenintare la propria securitate. Fostul presedinte rus, Dimitri Medvedev avertizase, in martie 2012, ca Rusia trebuie sa fie pregatita sa raspunda scutului american pana in 2017 - 2018.
O luna mai tarziu, in aprilie, surse din anturajul presedintelui rus au declarat pentru Nezavisimaia Gazeta ca Moscova ar putea amplasa la Tiraspol sistemul de radar Voronej, ca raspuns la scutul antiracheta in Europa si ca o contrapondere la bazele NATO din Romania.
Ulterior, pe 31 iulie, agentia moldoveneasca de presa Unimedia, scria ca "autoritatile de la Tiraspol au cerut Moscovei sa inlocuiasca misiunea de mentinere a pacii cu o baza militara in regiunea transnistreana. Despre aceasta scrie publicatia rusa Nezavisimaia Gazeta, facand referire la o sursa din anturajul liderului de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk. (￢) Astfel, Tiraspolul propune Rusiei sa-si desfasoare o baza militara si sa foloseasca aerodromul fostei armate a 14-a. In schimb, autoritatile regiunii au cerut asistenta financiara din partea Rusiei pentru a crea un sistem de securitate puternic."
Background
In iunie 2012, ministrul apararii, Corneliu Dobritoiu, declara, citat de revista Aviatia Magazin, ca Romania mai dispune de "aproximativ 30 - 35" de MIG 21 Lancer functionale, dar ca acestea "se apropie de sfarsitul ciclului lor de viata" si ca in anul 2014 "toate vor fi obiecte de muzeu".
Romania intentioneaza sa achizitoneaze intre 9 si 12 avioane F16 din Portugalia, care dispune de 39 de astfel de aparate. Ministrul apararii, Corneliu Dobritoiu, declara pe 26 septembrie, citat de TVR Info, ca Portugalia are deja pregatite 9 astfel de avioane. Costul pachetului pentru aparate, antrenamentul pilotilor si piese de schimb s-ar ridica la 670 de milioane de dolari. Antrenamentul pilotilor ar putea sa aiba loc in Statele Unite. Reamintim ca CSAT a aprobat la 27 septembrie 2012 "Conceptia de realizare graduala a capabilitatii de aparare aeriana in cadrul programului Avion multirol al Fortelor Aeriene", document despre care ministrul Dobritoiu a spus ulterior ca inseamna realizarea graduala a capabilitatii de aparare aeriana, prin achizitionarea, in prima etapa, a minimum 12 avioanemultirol de generatia a 4-a.
De avioanele portughezilor ar fi interesata si Bulgaria, care ar fi ceva mai avansata cu negocierile. Romania inca nici nu le-a inceput oficial, fiind la stadiul in care Guvernul trebuie sa trimita o scrisoare de intentie pentru a formaliza interesul pentru achizitia avioanelor F16. Portugalia ramane, dealtfel, ultima sansa a Romaniei de a achzitiona avioane F16, dupa ce a ratat in la inceputul anului oferta Olandei iar in 2010, pe fondul taierilor de pensii si salarii, Romania a anuntat ca nu-si mai poate permite achizitia a 24 de avioane F16 second-hand din Statele Unite, care ar fi costat aproximativ 1, 3 miliard de dolari. Ministrul portughez al Apararii, Jose Pedro Aguiar-Branco, a confirmat marti seara, dupa reuniunea ministrilor apararii din cadrul NATO desfasurata la Bruxelles, ca Portugalia negociaza cu Romania vanzarea "intre 9 si 12 avioane F-16" second hand.
Lobby-ul european
Si europenii vor sa vanda avioane Romaniei, mai ales ca tarile UE se confrunta si ele cu criza. Suedezii de la Gripen si consortul Eurofighter au facut oferte despre care au sustinut ca sunt mai bune decat F16 deoarece ar fi vorba de avioane mai noi la preturi similare. Gripen a oferit si argumentul ca Romania si-ar recupera o parte din bani din investitiile pe care le-ar face in industria romaneasca. Lobby-ul europenilor a ajuns inclusiv la Bruxelles, acestia fiind nemultumiti ca Romania negociaza in mod netransparent si face achizitii publice ignorand faptul ca e tara UE supusa unor proceduri de achizitii. In tot cazul, companiile europene nu par dispuse sa renunte usor si vor incerca probabil sa influenteze decizia pana in ultima clipa, desi decizia strategica pare deja luata pentru achizitia de F16.
Comisia Europeana a notificat in primavara Romania, cerind respectarea legislatiei europene in materie de achizitii publice. Surse militare sustin insa ca notificarea Comisiei lasa se refera doar la cumpararea de avioane si tehnica noua, unde se aplica procedurile de achizitii publice, nu si la achizitiile second -hand. Miercuri la Bruxelles, ministrul Dobritoiu a vobit de a doua notificare din partea comisiei, insa a spus ca Romania va respecta ￢ad literam￢ legislatia europeana, fara a intra in detalii.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni ca modul in care Romania va achizitiona avioanele multirol este "o decizie nationala". "Nu interferam in decizia nationala a Romaniei", a raspuns Rasmussen pentru HotNews.ro la intrebarea legata de standardele NATO in achizitia de tehnica militara.
De ce avioane americane
Cateva motive ar putea explica de ce Romania prefera sa cumpere avioane americane. In primul rand, Romania negocieaza pentru F16 deoarece intentioneaza sa cumpere peste 20-30 de ani avioane F35, din generatia a cincea. Infrastrucutra aeroporturara e similara, ceea ce ar reduce costurile pe termen lung.
Un alt argument ar fi ca avioanele americane ar fi mai usor de compatibilizat in cadrul proiectelor multinationale derulate de NATO. Apoi, Romania are un parteneriat strategic cu Statele Unite. Elementele ale scutului american vor fi amplasate la Deveslu, americanii au o baza militara la Kogalniceanu iar companiile petroliere americane Exxon Mobile si Chevron exploreaza in Marea Neagra. Oferta americanilor din 2010 (24 de F16 la 1, 3 miliarde de dolari) a fost abandonata in conditii cam jenante pentru Romania, dupa ce guvernul a semnat un memorandum iar partea americana intocmise toate demersurile pentru livrarea avioanelor.
Nu in ultimul rand, in interiorul NATO exista un dezechilibru urias intre cheltuielile realizate de americani si cele efectuate de tarile UE. De pilda, raportul contributiei in Libia intre Statele Unite si Europa a fost de 75% la 25%. Contributia totala a Statelor Unite la bugetul Aliantei este si mai disproportionala, fiind de aproximativ 80%. Statele Unite, cu o populatie de 313 milioane de locuitori investesc 75 de miliarde de dolari pe an in cercetare si tehnologie in timp ce Uniunea Europeana, cu o populatie de 503 milioane, investeste doar 9 miliarde. In paralel, Rusia a anuntat ca-si va creste cheltuielile in domeniul apararii, de la 3% din PIB la 6% pana in 2022.
16
14
