Cum se poate rezolva criza deșeurilor de pe orbita Terrei cu doar 30 de dolari ● Invenția din vestul Turciei care își depășește timpul cu peste 2.000 de ani ● SUA tocmai au descoperit cele mai mari rezerve de litiu din lume
Cum se poate rezolva criza deșeurilor de pe orbita Terrei cu doar 30 de dolari
Că orbita Terrei este deja extrem de aglomerată cu deșeuri spațiale este un fapt cunoscut. Pericolul producerii unor ciocniri în lanț, cu efecte posibil catastrofale asupra misiunilor spațiale, este și el cât se poate de real. La fel cum este și faptul că se caută soluții urgente pentru a curăța orbita Terrei de cele peste 100 de trilioane de resturi care se află acolo.
O soluție a fost oferită recent de o echipă de studenți de la Universitatea Brown din Rhode Island, SUA. Nu e chiar cea care să curețe orbita de gunoaiele spațiale, ci una care să prevină acumularea altora.
Mai exact, studenții de acolo au lansat la bordul unei rachete SpaceX, la 25 mai 2022, un satelit cubic de mici dimensiuni (CubeSat), pe nume SBUDNIC. Apoi au ținut legătura cu el prin intermediul unui dispozitiv radio. Ce este interesant la satelitul ăsta este că era dotat cu o mică velă de plastic, care s-a deschis odată ce satelitul a atins altitudinea de 520 de kilometri, așa cum era programat.
Cu ajutorul acestei invenții banale, la un cost infirm, satelitul a fost direcționat gradual către atmosfera Terrei. În luna martie a acestui an a ajuns la 470 de kilmetri. În august, 2023 se afla deja la 147 de kilometri de Terra, acolo unde s-a și pierdut legătura radio cu el. Ulterior, a ars în atmosferă, undeva deasupra Turciei.
Cei care au demarat studiul au demonstrat nu doar că toată acea mare de deșeuri ar fi putut fi evitată la niște costuri care frizează ridicolul, ci și că o putem face de acum încolo. Și dacă tot am pomenit de costuri, întreaga operațiune, de la crearea satelitului și până la distrugerea sa în atmosferă, a costat circa de 10.000 de dolari. Vela de plastic a costat în jur de 30 de dolari.
Invenția din vestul Turciei care își depășește timpul cu peste 2.000 de ani
Din datele arheologice pe care le avem în prezent, cele mai vechi canale artificiale de transport al apei fuseseră create acum circa 6.000 de ani prin Mesopotamia, urmate la scurtă vreme de cele din zona civilizației Indului. O descoperire remarcabilă din vestul Turciei ne arată însă că existau comunități care făceau acest lucru cu milenii bune înainte de tot ceea ce se știa.
Este vorba despre o comunitate neolitică apărută acum circa 8.500 de ani, și ale cărei urme au fost descoperite la Yeșilova Hoyuk, în apropiere de orașul Izmir. Ca o paranteză, este cunoscut deja faptul că Turcia este un veritabil El Dorado pentru ceea ce înseamnă arheologia preistorică, și că urme ale unor culturi străvechi de abia încep să iasă la iveală. Asta și pentru că, în trecut, arheologii a fost mult mai tentați, ca și în Grecia, să se axeze pe perioada clasică elenistică sau pe cea medievală.
Revenind la comunitatea cu pricina, este clar că ea era diferită de cea și mai veche, de la Catalhuyuk, ale cărei origini se regăsesc acum circa 10 milenii. Un indiciu care subliniază această diferență este dat tocmai de modul în care își construiau casele. Dacă populația de Catalhuyuk își construia locuințele lipite una de alta, sau una peste alta, asemenea unor blocuri, cea de la Yeșilova Hoyuk locuia în case izolate una de celalaltă, și cu un sistem independent de acoperișuri.
În ceea ce privește invenția amintită, un canal de apă artificial, acesta a fost descoperit relativ recent. Din declarațiile echipei de arheologi care sapă acolo, canalul ar fi avut o lățime de 6,5 metri și ar fi străbătut centrul așezării. Până acum, deși se estimează că doar o mică parte din acest canal a fost excavată, au fost scoase la lumină porțiuni ale acestuia care se întind pe mai bine de 220 de metri. Estimările spun însă că el ar fi mult mai mare.
Că a fost vorba despre o treabă atent proiectată înainte, și una care avea deja o tradiție, o arată marginile sale căptușite cu piatră, precum terasamentul de pământ care îngrădește canalul. Oricum ai trata problema asta, este vorba de o invenție uimitoare pentru perioada în care a fost creată, respectiv acum 8.200 de ani.
Ce se mai știe despre misterioasa comunitate neolitică din vestul Turciei este că a dispărut acum aproape 6.500 de ani. Cu 500 de ani înainte ca mesopotamienii să construiască ceea se credeau a fi primele canale artificiale de apă din lume.
SUA tocmai au descoperit cele mai mari rezerve de litiu din lume
Un grup de vulcanologi de la Universitatea de Stat din Oregon, de la Institutul de Științe Geologice și Nucleare din Noua Zeelandă, precum și de la compania minieră Lithium Americas Corp., tocmai a publicat un aricol de specialitate în revista Science în care anunță nu doar descoperirea celor mai mari zăcăminte de litiu din lume ci și, ceea ce ne interesa pe noi, identificarea modului în care s-au format.
Zăcămintele se află în așa numita calderă McDermitt din sudul statului Oregon și nordul statului Nevada, o calderă cu o lungime de 45 de kilometri și o lățime de 35 de kilometri. De fapt, potențialul calderei era cunoscut încă din 1953, atunci când acolo a început exploatarea de uraniu și mercur. Ulterior, s-au descoperit rezerve de antimoniu, cesiu și, evident, litiu.
În ceea ce privește caldera respectivă, ea a început să se formeze acum circa 19 milioane de ani, ca parte a lanțului vulcanic Yellowstone. Ce spun autorii studiului recent este că, acum circa 16 milioane de ani, magma a început din nou să își facă drum spre suprafață, proces geologic care a dus la formarea lanțurilor muntoase din Montana.
În urma acestui proces au apărut numeroase fisuri care au permis zăcămintelor de litiu, formate anterior, să ajungă aproape de suprafață. Cât litiu? Cel puțin 100 de milioane de tone ar exista acolo, conform datelor oferite de prospectori. Iar asta înseamnă că SUA tocmai a ajuns pe locul 1, depășind Chile, în topul țărilor cu cele mai mari zăcăminte de litiu din lume. Iar cu asta chiar au dat lovitura, având în vedere prețul tot mai mare al litiului.
Pentru mai multe informații din lumea științei ne găsiți și pe noua noastră pagină de Facebook HotNews.ro Science. Suntem la doar un click distanță.
Sursa foto: profimediaimages.ro
2
33
