Aduce atingere bunelor moravuri înregistrarea unei mărci - „COVIDIOT” - care poate desemna o persoană sau un grup de persoane de o manieră peiorativă, în contextul pandemiei de Covid 19?
Unei asemenea întrebări, trebuie să răspundă Marea Cameră de Recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală („EUIPO”), pentru a soluționa problematica „moralității” cererii de înregistrare a semnului „COVIDIOT” pentru un board game, având ca tematică pandemia de Covid 19.
Un val de discuții a fost generat cu privire la respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri, condiție pe care trebuie să o îndeplinească orice marcă, respectiv întinderea marjei de apreciere a examinatorului învestit cu o asemenea verificare [1] [2]. În cele ce urmează, pentru o mai bună înțelegere a problematicii, este necesară prezentarea unor repere legislative și jurisprudențiale.
I. Semnele contrare ordinii publice și/sau bunelor moravuri sunt excluse de la protecție.
În situația în care un solicitant formulează o cerere de înregistrare a unei mărci contrare ordinii publice și/sau bunelor moravuri, aceasta va fi refuzată la înregistrare. Dacă – din diverse motive – acest motiv absolut de refuz nu i se opune solicitantului la momentul înregistrării, marca înregistrată poate fi declarată nulă, chiar ulterior. Reglementarea națională și europeană este univocă, fără a exista diferențe în acest sens. Astfel, potrivit art. 5 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile si indicațiile geografice: ”Sunt refuzate la înregistrare sau pot fi declarate nule dacă sunt înregistrate, pentru următoarele motive absolute: […] i) mărcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.” Asemenea dispoziții există și în Regulamentul UE privind marca Uniunii Europene, precum și de Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale.
II. Ce reprezintă ordinea publică și bunele moravuri?
Ordinea publică și bunele moravuri sunt greu de definit și, în orice caz, nu se prezintă ca un concept imuabil [3]. Mai mult, conținutul acestor noțiuni este apreciat diferit în funcție de fiecare societate și de setul de valori înrădăcinat în spiritul colectiv.
Spre exemplu, în Franța marca „OPIUM” a fost înregistrată pentru parfumuri, chiar dacă desemnează un drog care ar părea să încalce ordinea publică și bunele moravuri, jurisprudența franceză argumentând că publicul este familiarizat cu accepțiunea figurată a acestui cuvânt, care semnifică îndepărtarea de dificultățile reale și evaziunea în vis [4]. Totuși, aceeași marcă „OPIUM” este dată de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală din Republica Moldova ca exemplu de semn care contravine ordinii publice și bunelor moravuri, întrucât acestea ar putea crea unele asocieri (impresii) pozitive față de consumul de droguri.
i) Conținutul noțiunii de ordine publică
În concepția EUIPO, „Ordinea publică europeană” reprezintă totalitatea normelor juridice necesare pentru funcționarea unei societăți democratice și a statului de drept în cadrul Uniunii Europene. Ordinea publică este întemeiată, astfel, pe criterii obiective. Spre exemplu, înregistrarea unei mărci precum „BIN LADIN” este contrară ordinii publice, având în vedere că se poate crede că prin aceasta se susține sau se pot aduce beneficii unor persoane sau unor grupări teroriste interzise pe teritoriul Uniunii Europene [5].
Ordinea publică, astfel cum este înțeleasă în sens european, diferă de ordinea publică națională a fiecărui stat membru. Spre exemplu, utilizarea simbolurilor legionare este interzisă în România, în conformitate cu O.U.G. nr. 31/2002, însă nu reprezintă o soluție unanimă la nivelul statelor Uniunii Europene (e.g. Estonia). În mod surprinzător, svastica interzisă în Germania și Austria a fost – până în anul 2020 – folosită ca o componentă a stemei Forțelor Aeriene Finlandeze [6]. Astfel, deși o reprezentare a svasticii ar fi refuzată la înregistrare în Germania sau Austria, întrucât ar putea aduce atingere ordinii publice în aceste state, înregistrarea unui asemenea semn în Finlanda, pentru anumite echipamente aviatice, nu ar contraveni ordinii publice finlandeze.
Ne putem întreba cum va proceda EUIPO în situația în care se solicită înregistrarea unei mărci europene care s-ar putea să contravină ordinii publice a unui stat membru, dar nu ordinii publice din alte state europene. Amintim că înregistrarea unei mărci europene la EUIPO produce efecte în toate statele membre, titularul mărcii beneficiind de protecție pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Cu o atare situație s-a confruntat EUIPO, și, ulterior, Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T-232/10, referitoare la Stema Uniunii Sovietice [7]. În esență, Stema Uniunii Sovietice era interzisă în anumite state precum Ungaria, Letonia și Cehia, iar înregistrarea unei asemenea mărci ar încălca ordinea publică și principiile morale din statele respective, motiv pentru care EUIPO a respins cererea de înregistrare.
Totuși, faptul că un anumit semn este interzis (contrar ordinii publice naționale) într-un anume stat membru nu determină automat că ar fi contrar ordinii publice europene.Însă, interzicerea semnului într-un stat membru poate constitui un element ce poate fi luat în considerare de EUIPO pentru stabilirea încălcării bunelor moravuri. Înregistrarea ca marcă europeană a unui însemn interzis într-un anume stat membru poate fi refuzată de EUIPO pe motivul încălcării bunelor moravuri prezente în societatea europeană, iar nu a ordinii publice a Uniunii Europene.
ii) Bunele moravuri
Bunele moravuri, în concepția EUIPO, se referă la valori subiective, dar care trebuie să fie aplicate cât mai obiectiv posibil de către examinator. Bunele moravuri nu au legătură cu protejarea sentimentelor unor persoane sau cu prostul gust, ci trebuie să vizeze o încălcare a unor norme morale fundamentale ale societății. Standardul care trebuie aplicat este cel al unui consumator rezonabil, cu praguri de sensibilitate și de toleranță medii.[8]Astfel, reperul nu va fi nici acea categorie de cetățeni „puritani”, nici spectrul opus, de cetățeni care apreciază obscenitățile grosolane ca fiind acceptabile.
Totodată, sunt incluse prin această expresie mărcile care conţin blasfemii, semne rasiste, semne care au ca efect discriminarea unor categorii de persoane sau care reprezintă insulte. Un exemplu în acest sens este ”Not Made in China”. Solicitarea de înregistrare a unei asemenea mărci a fost respinsă de EUIPO în anul 2006, din cauza faptului că ar avea conotații rasiste, xenofobe, eventual sugerând că produsele care provin din China prezintă o calitate net inferioară. EUIPO a considerat că înregistrarea unei asemenea mărci ar fi contrară moralității publice, lezând persoanele de origine chineză care trăiesc în Uniunea Europeană. [9]
III. Dezvoltări jurisprudențiale privind condiția bunelor moravuri
i) ”Mafia” și moralitatea publică [10]
O societate spaniolă care opera un lanț de restaurante a înregistrat o marcă europeană „La Mafia se sienta a la mesa” (Mafia stă la masă). Ulterior, societatea a încercat reînnoirea mărcii, fiind formulată o opoziție de guvernul italian pe motivul că marca este de natură să transmită o imagine în general pozitivă a acțiunilor Mafiei și să banalizeze în acest fel percepția activităților criminale ale acestei organizații.
Curtea de la Luxemburg a reținut căelementul verbal „La mafia” este înțeles în întreaga lume ca făcând referire la o organizație criminală și că această organizație criminală a recurs la intimidare, la violență fizică și la omor pentru a-și duce la capăt activitățile. Astfel, Curtea a menținut soluția de respingere a reînnoirii mărcii în cauză. Această decizie este criticabilă, mai ales din perspectiva faptului că un număr mare de mărci ale Uniunii Europene și de mărci italiene care conțin termenul „mafia” au fost înregistrate legal și produc efecte și în prezent.
ii) Fack Ju Göhte (Fuck you, Goethe) și necesitatea probării atingerii aduse bunelor moravuri [11]
În anul 2015, a fost solicitată înregistrarea unei mărci europene cu elementul verbal „Fack Ju Göhte”. Examinatorul EUIPO a respins cererea, motivând că un asemenea semn desemnează în realitate „Fuck you, Goethe”, fiind contrar bunelor moravuri.
Curtea a observat că „Fack Ju Göhte” corespunde titlului unei comedii cinematografice germane, produsă de solicitantă, care a fost unul dintre cele mai mari succese cinematografice din anul 2013 în Germania și care a fost văzută de mai multe milioane de persoane la momentul ieșirii sale în sălile de cinema, respectiv că nu a fost percepută de publicul larg germanofon ca fiind contrară bunelor moravuri. Astfel, examinatorul EUIPO nu se putea limita la o apreciere abstractă a acestei mărci și a expresiei englezești căreia îi este asimilată, fără a ține cont de faptul că pentru publicul germanofon nu fost considerat ca fiind contrar bunelor moravuri.
În mare, prin această decizie, Curtea de Justiție a consacrat că bunele moravuri nu sunt un aspect aflat la pura apreciere a examinatorului EUIPO. Curtea a reiterat că ori de câte ori examinatorul ar considera că un anume semn este contrar bunelor moravuri, în sarcina acestuia incumbă obligația de a aduce o justificare concrete pentru a oferi substanță deciziei.
IV. Concluzii
Apreciem că este necesară limitarea marjei de apreciere pe care o are examinatorul în ceea ce privește stabilirea conținutului de ordine publică și de bune moravuri. Totodată, având vedere că ordinea publică și bunele moravuri sunt greu de definit și în orice caz nu se prezintă ca un concept imuabil, conținutul acestor noțiuni fiind apreciat diferit în funcție de fiecare stat membru, pot apărea adeseori necorelări între mărcile admise la înregistrare de EUIPO și Oficiile naționale.
Spre exemplu, semnul „Fook” a fost refuzat la înregistrare în Marea Britanie, având în vedere că este contrar bunelor moravuri. Totuși, acest semn a fost ulterior înregistrat ca marcă europeană de către același solicitant la EUIPO, în consecință acoperind și teritoriul Marii Britanii la acel moment. [12] [13]
Totodată, „De Puta Madre” a fost refuzată la înregistrare în România, contravenind bunelor moravuri. Tradusă mot-a-mot, aceasta reprezintă o expresie jignitoare. “Puta” inseamna prostituata, iar “madre” – mama. Totuși, aceasta poate fi înțeles într-un sens figurativ, general acceptat, de „cool”. În pofida faptului că în România a fost refuzată înregistrarea unei asemenea mărci, o marcă identică a fost înregistrată la EUIPO, beneficiind de protecție inclusiv în România. EUIPO a apreciat că deși „puta” înseamnă prostituată în spaniolă, expresia „De puta madre” înseamnă „foarte bine în limbaj popular, neputând fi opuse argumente ce țin de bunele moravuri. [14]
Note de subsol:
[2] A se vedea https://ipkitten.blogspot.com/2022/06/could-covidiot-be-trade-mark-in-eu.html
[3] Viorel ROȘ, Octavia SPINEANU-MATEI, Dragoș BOGDAN, Dreptul proprietății Intelectuale, Dreptul proprietății industriale, Mărcile și indicațiile geografice, Ed. All Beck, București, 2003, p. 182
[4] Ibidem.
[5] A se vedea 29/09/2004, R 176/2004-2, disponibil la https://guidelines.euipo.europa.eu/1917004/1871574/ghiduri-privind-m%C4%83rcile/4-1-exemple-de-cereri-de- inregistrare-a-unor-m%C4%83rci-ue-care-au-fost-respinse
[6] A se vedea https://www.bbc.com/news/world-europe-53249645
[7] CJUE, Cauza T-232/10, hotărârea din 20 septembrie 2011, https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:62010TJ0232:RO:HTML
[8] CJUE, Cauza T-417/10, ¡Que buenu ye! Hijoputa, ECLI:EU:T:2012:120, disponibil la https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=AA5BBF0FDB0923CE00B8C6A3AC6820AF?text=&docid=120231&pageIndex=0&doclang=FR&mode=lst &dir=&occ=first∂=1&cid=714739
[9] A se vedea http://www.chinaipmagazine.com/en/journal-show.asp?id=320
[10] CJUE, Cauza T-1/17, ECLI:EU:T:2018:146, disponibil la https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=200262&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first∂=1&cid=759135
[11] CJUE, C-240/18 P, Fack Ju Göhte, hotărârea din 27 februarie 2020, ECLI:EU:C:2020:118, disponibilă la https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=223843&pageIndex=0&doclang=RO&mode=lst&dir=&occ=first∂=1&cid=757031
[12] Fernandez de la Mora Hernandez, Inconsistencies in European trademark law. The public policy and morality exclusions, in Intellectual Property Quarterly, Ed. University of York, p. 4, disponibil la https://eprints.whiterose.ac.uk/180264/1/Alvaro_Fernandez_Mora_Inconsistencies_in_European_Trade_Mark_Law_Article_IPQ_Author_accepted_manuscript_October_ 2020.pdf
[13] A se vedea EUTM No 883006 (‘Fook’).
[14] A se vedea https://guidelines.euipo.europa.eu/1803468/1789602/trade-mark-guidelines/4-2-examples-of-accepted-eutm-applications.
Un articol semnat de Av. Alexandru-Laurențiu MIHAI, Junior Lawyer, - lmihai@stoica-asociatii.ro - STOICA & Asociații
4
9
