<-- Dosare Juridice - Stoica -->

Dosare juridice - Spalare de bani

Implicații ale amenzii istorice de 775 milioane euro aplicate în Olanda pentru nerespectarea legislației de combatere a spălării banilor

de Mihnea Sararu, Irina Suatean     PeliFilip


Mihnea Sararu si Irina Suatean
Foto: PeliFilip
​​Luna septembrie a debutat, la nivel european, cu o amendă fără precedent în materia combaterii fenomenului de spălare a banilor.

În urma unei investigații penale, în cadrul căreia a cooperat cu anchetatorii, filiala din Olanda a ING a recunoscut nerespectarea rigorilor de verificare a clienților (cunoscute sub denumirea "Know Your Client" - KYC) în scopul prevenirii infracțiunilor economice precum spălarea banilor. ING a adus la cunoștința publicului că investigația respectivă nu a identificat însă nicio dovadă în sensul că angajații băncii ar fi cooperat cu clienții care au folosit serviciile bancare pentru posibile activități infracționale.

În temeiul acestei recunoașteri, ING a încheiat o înțelegere cu procuratura din Olanda, acceptând să achite o amendă de 675 de milioane euro, precum şi o sumă de 100 de milioane de euro cu titlu de beneficii economice înregistrate pe nedrept (economiile care au fost realizate de ING prin neimplementarea unor sisteme corespunzătoare de prevenire a infracțiunilor economice de către clienții săi).

Având în vedere că nu a fost confirmată participarea activă a ING sau angajaților săi la activități infracționale, rezultă că simpla neglijență în implementarea măsurilor de prevenție a spălării banilor a atras o sancțiune de aproape un miliard de euro pentru filiala locală a unei bănci.  

Impactul financiar al acestui caz subliniază, dacă mai era nevoie, riscurile care decurg din nerespectarea legislației din această materie. În plus, cazul prezintă lecții importante în ceea ce privește avantajele unui sistem care încurajează cooperarea dintre autorități şi companiile investigate, prin reglementarea posibilității de a se încheia înțelegeri cu privire la neregulile comise şi sancțiunile aplicate. 

Legislația din România în materia combaterii spălării banilor

Deşi a fost aplicată în temeiul legislației naționale din Olanda, această amendă istorică a venit în contextul unor reforme la nivelul Uniunii Europene în această materie. În vara acestui an, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului („AMLD5”). Aceasta este a cincea directivă adoptată de instituțiile europene în acest domeniu, o parte din statele membre fiind încă în proces de a implementa directiva precedentă adoptată în anul 2015 („AMLD 4”).  

În România, domeniul este reglementat în principal de Legea nr. 656/2002 privind spălarea banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării terorismului. Conținutul actual al Legii nr. 656/2002 nu implementează însă nici măcar directiva anterioară de la nivelul UE (AMLD 4), astfel încât nerespectarea măsurilor de prevenire a spălării banilor şi de cunoaștere a clientelei (KYC) se sancționează în România cu amenzi de până la 50.000 lei (aprox. 10.000 euro). Astfel, cuantumul maxim al amenzii reglementate de legea română în vigoare este de zeci de mii de ori mai mic decât amenda concretă care a fost aplicată de autoritățile olandeze şi acceptată de banca din același stat. 

Se anunță însă implementarea directivei AMLD 4 în România printr-un proiect de lege ce se află în dezbatere parlamentară pe rolul Senatului. Acesta prevede, similar cu legea olandeză, sancțiuni semnificativ mai mari pentru entităţile care nu își îndeplinesc obligațiile de prevenire a spălării banilor. Mai exact, amenzile aplicate pentru astfel de fapte pot ajunge până la 10% din veniturile totale realizate de societatea vizată în anul anterior aplicării sancţiunii. Deși neclar, textul proiectului de lege pare să suplimenteze limitele amenzii, oricum ridicate, cu încă 5.000.000 lei în cazul săvârșirii neregulilor de către instituții financiar nebancare.

Dacă va fi adoptat şi va înlocui prevederile din Legea 656/2002, noul cadru legislativ din România în materia combaterii spălării banilor va asigura sancțiuni la nivelul celor aplicate de autorități precum Consiliul Concurenței, ANCOM sau, mai recent, ANSPDCP (din materia protecţiei datelor cu caracter personal). 

Care sunt remediile posibile în cazul constatării unei contravenții? 

Spre deosebire de cadrul legislativ din Olanda, cel românesc nu prevede în materie contravențională posibilitatea încheierii unei înțelegeri între autorități şi persoanele investigate cu privire la neregulile săvârșite sau cuantumul amenzii aplicate. O astfel de posibilitate ar asigura scurtarea investigaților, ar motiva persoanele investigate să coopereze cu autorităţile şi ar preveni procedurile judiciare de contestare a amenzilor. 

Astfel de mecanisme există în România în materie penală, unde legea oferă posibilitatea inculpatului de a încheia un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorul, prin care să convină pedeapsa în schimbul căreia este emisă recunoașterea. Deși cu eficiență mult mai limitată, instrumente cu scop similar sunt reglementate în legătură cu sancțiuni contravenționale din materii particulare. Spre exemplu, legislația concurenței prevede că recunoașterea faptei poate conduce la o reducere a amenzii cu un procent între 10 şi 30%, însă atât cuantumul amenzii de bază (la care se aplică procentul de reducere), cât şi procentul concret de reducere este stabilit în mod independent de către Consiliul Concurenței. 

În materia sancțiunilor contravenționale din România pentru nerespectarea legislației împotriva spălării banilor, persoanele investigate nu au posibilitatea să obțină reducerea substanțială a amenzii sau să convină cuantumul acesteia în urma emiterii unei recunoașteri. În cazul în care nu sunt de acord cu amenda aplicată, persoanele vizate nu au alt remediu disponibil decât contestarea în instanță, conform regulilor generale din materia plângerilor contravenționale (plângerea trebuie depusă, la Judecătorie, în termen de numai 15 zile de la data comunicării actului de aplicare a amenzii). 

Având în vedere exemplul dat de cazul istoric din Olanda, credem că ar fi oportun să se pună în dezbatere parlamentară un mecanism care să încurajeze şi în România cooperarea dintre autorități şi persoanele investigate, cel puţin în domeniile în care se poate ajunge la aplicarea unor amenzi exorbitante, aşa cum urmează să fie cazul şi în materia combaterii spălării banilor. 

Un articol semnat de Mihnea Săraru (partener) şi Irina Suătean (asociat) – PeliFilip, Departamentul de Rezolvare a Disputelor 


Citeste mai multe despre   












5308 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version