Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de țări ale lumii. 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 de cazuri la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 de decese (31.886 de decese la bărbați și 22.600 la femei) s-au înregistrat în țara noastră în anul 2020 - cea mai recentă centralizare. În România a fost lansat, miercuri, Planul Național de Combatere a Cancerului.
Câte cazuri de cancer se înregistrează într-un an în România și care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer
Creșterea și diferențierea excesivă a celulelor prin dezechilibrarea ciclului celular pot conduce la apariția cancerului.
Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de țări (sursa: Organizația Mondială a Sănătății).
Din nefericire, această afecțiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane decese în anul 2020, una din 11 femei și unul din 8 bărbați decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS - International Agency for Research on Cancer).
Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020, arată că atât incidența cât și prevalența acestei afecțiuni sunt în creștere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii.
În Uniunea Europeană, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane noi cazuri de cancer și 1,3 milioane decese datorate acestei maladii, conform datelor Globocan pe anul 2020.
În România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 cazuri la bărbați și 45.005 cazuri la femei) și 54.486 de decese (31.886 de decese la bărbați și 22.600 de decese la femei).
Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare: colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.
La femei, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (Globocan 2020)
La bărbați, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate, în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (Globocan 2020)
Pe data de 3 februarie 2021, Comisia Europeana a lansat Planul European de Combatere a Cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții), cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro. De asemenea, se dorește crearea unui Centru de cunoștințe privind cancerul, în vederea realizării unui sprijin real în domeniul cercetării și inovării.
În România a fost lansat, miercuri, Planul Național de Combatere a Cancerului, în cadrul unui eveniment organizat de Administrația Prezidențială.
Care sunt principalele obiective ale Planului Național de Combatere a Cancerului
Principalele obiective ale Planului Național de Combatere a Cancerului sunt:
- 1. Introducerea terapiilor inovative.
- 2. Servicii de psiho-oncologie și onconutriție.
- 3. Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor deprevenție a NCDs.
- 4. Realizarea unei rețele interconectate la nivel national și sistemele de conectare în rețea ale UE.
- 5. Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului.
- 6. Realizarea unui registru national de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările.
- 7. Paliația.
- 8. Actualizarea periodică a ghidurilor de practică și a protocoalelor terapeutice.
- 9. Traseul pacientului oncologic.
- 10. Tumor board.
- 11. Medicină personalizată.
Planul Național de Combatere a Cancerului poate fi consultat integral în documentul atașat.
Cine face parte din grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului
Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului este format din:
Coordonator Științific: prof. univ. dr. Andrei-Patriciu Achimaș-Cadariu – Camera Deputaților
Coordonator Tehnic: conf. univ. dr. Constantin Dina – Ministerul Sănătății
Inițiatori:
Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și actualul președinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
Diana Păun, consilier prezidențial
Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senat
Laszlo Attila, Secretarul Comisiei de Sănătate din Senat
Lor li se adaugă un grup de experți cooptați, majoritatea medici în marile spitale de oncologie din țară.
1
2
