Nu există niciun nivel la care consumul de alcool să poată fi considerat sănătos, iar oamenii ar trebui să ia în considerare sfaturile de a se abține în întregime, este concluzia studiului Global Burden of Diseases, un proiect care se desfășoară la Universitatea din Seattle, ce analizează cele mai cuprinzătoare date privind cauzele bolilor și deceselor din lume, citat de The Guardian.
În ciuda faptului că în majoritatea țărilor există percepția că un consum redus de alcool (unul sau două pahare de vin sau bere pe zi) sunt benefice pentru sănătate, autorii studiului susțin că nu există niciun nivel la care alcoolul să aducă beneficii, iar cel mai sigur este să nu fie consumat.
Și consumul ocazional este dăunător, spun specialiștii
Chiar și băutura consumată ocazional este dăunătoare pentru sănătate, potrivit celor mai mari și mai detaliate cercetări efectuate asupra efectelor consumului de alcool, ceea ce sugerează că guvernele ar trebui să ia în calcul posibilitatea de a sfătui oamenii să se abțină complet.
Potrivit The Guardian, numai în Marea Britanie, producătorii de băuturi alcoolice ar pierde 13 miliarde de lire sterline în cazul în care oamenii ar limita consumul.
Alcoolul, arată un raport publicat de prestigioasa revistă medicală Lancet, a condus la 2,8 milioane de decese în anul 2016, fiind cel mai important factor de risc pentru mortalitatea prematură și asociat handicapurilor și dizabilităților pentru grupa de vârstă 15-49 de ani.
Autorii studiului mai atrag atenția că, în lipsa unor măsuri ale guvernelor în acest moment, consumul de alcool va avea "ramificații directe pentru sănătatea populației viitoare".
"Consumul de alcool contribuie la pierderea sănătății din mai multe cauze, pe toată durata vieții, în special în rândul bărbaților", mai subliniază autorii studiului.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Institutul de Evaluare a Sănătății (IHME), care au investigat nivelurile consumului de alcool și efectele asupra sănătății în 195 de țări în perioada 1990 - 2016. Aceștia au folosit date din sute de cercetări diferite care au inclus obiceiurile a 28 de milioane de oameni din întreaga lume, pentru a evalua riscurile consumului de alcool pentru sănătate.
Consumul de alcool, asociat cu mortalitatea prematură și cancerul
Cercetătorii au identificat consumul de alcool ca fiind o cauză majoră a cancerului la vârsta de peste 50 de ani, în special la femei. Studiile anterioare au arătat că unul din 13 tipuri de cancer mamar din Marea Britanie a fost legat de alcool. De asemenea, la nivel global, 27,1% dintre decesele cauzate de cancer la femei și 18,9% la bărbații cu vârsta peste 50 de ani au fost legate de obiceiurile lor de băut.
În ceea ce privește consumul moderat de alcool, considerat mulți ani ca fiind benefic pentru sănătate, s-a descoperit că, deși un pahar de vin roșu poate avea, spre exemplu, efecte benefice pentru inimă, efectele nocive sunt mult mai mari.
Un om din 3 este consumator de alcool la nivel mondial
2,4 miliarde de oameni sunt consumatori de alcool la nivel mondial, adică un om din trei. Un sfert dintre femei și 39% dintre bărbați beau.
Danemarca are cei mai mulți băutori (95,3% dintre femei și 97,1% bărbați), în timp ce Pakistanul are cei mai puțini băutori de sex masculin (0,8%) iar Bangladesh cele mai puține femei (0,3%).
Bărbații din România și femeile din Ucraina beau cel mai mult (8,2 respectiv 4,2 băuturi, în medie, pe zi).
Dr. Robyn Burton, de la King's College din Londra, a afirmat, într-un comentariu în revista Lancet, că "Alcoolul reprezintă o problemă de sănătate la nivel global."
"La nivel mondial trebuie să revizuim politicile și programele de sănătate și să luăm în considerare recomandările pentru abținerea de la alcool. Acestea includ accizele la alcool, controlul disponibilității fizice a alcoolului și a orelor de vânzare și controlul publicității alcoolului. Oricare dintre aceste acțiuni de politică ar contribui la reducerea consumului la nivelul populației, un pas vital spre diminuarea degradării sănătății oamenilor asociată consumului de alcool ", afirmă și profesorul Emmanuela Gakidou, unul dintre autorii studiului.
5
3
