Afacerea Prodaliment duce in paradisul fiscal din Cipru

de Nicolae Teremtus, Ciprian Dragos     Gazeta de Maramures
Marţi, 20 aprilie 2004, 0:00


Zilele trecute, la Cluj au avut loc dezbateri in procesele unor detinatori de spatii comerciale ale Prodaliment SA Baia Mare cu societatea bucuresteana Romarta SA. O afacere incalcita, complexa si interesanta prin dimensiune si implicarea unor nume sonore ale economiei romanesti.

Aceste procese sunt doar o “felie dintr-un tort” de spatii comerciale ce insumeaza aproape un milion de metri patrati, in peste 26 de resedinte de judet. O afacere ce ajunge la cateva milioane de EURO pe luna, bani care ajung nu se stie cu exactitate unde.

Dupa Revolutie, salariatii fostului ICSMA Baia Mare s-au privatizat prin preluarea in locatie de gestiune (prin licitatii) a spatiilor comerciale unde isi desfasurasera activitatea. ICSMA devine Prodaliment SA Baia Mare (cu 63 de magazine cu profil alimentar), societate la care statul a detinut 40% din actiuni, restul fiind detinute de salariati.

Din anul 1991, proprietarii de spatii comerciale luate in locatie de gestiune au inceput sa faca investitii in magazinele respective, cu acceptul in scris al societatii Prodaliment. A urmat perioada in care fata comertului baimarean s-a schimbat in bine si datorita schimbarilor facute de acesti intreprinzatori.

Deoarece legislatia privind modul de cumparare a spatiilor comerciale s-a modificat, reprezentantii acestor mici societati comerciale au facut, in 1995, demersuri catre Consiliul de Administratie al Prodaliment pentru a cumpara spatiile in care isi desfasurau activitatea.

Demersuri ramase fara ecou, din cauza inertiei si unui imobilism al celor care gestionau activele statului, desi aceste mici firme au facut eforturi financiare insemnate, au rentabilizat spatiile respective, iar investitiile facute, in multe cazuri depaseau valoarea actualizata a spatiilor in cauza.

O data cu anul 1997, respectiv accelerarea privatizarii, FPS si-a facut cunoscuta intentia de a scoate la vanzare actiunile detinute la Prodaliment. In acest context, administratorii micilor firme comerciale au solicitat prin adrese repetate catre Prodaliment si FPS transformarea contractelor de asociere, in contracte de leasing.

Pana la urma, Prodaliment elibereaza o nota de fundamentare economica prin care se accepta transformarea contractelor de locatie de gestiune in contracte de leasing. Aceeasi nota este trimisa si la FPS Bucuresti si se aproba, in anul 1998, privatizarea prin leasing a spatiilor din proprietatea Prodaliment.

Contractele au fost incheiate pe termen de cinci ani, pana in aprilie 2003, iar la finalizarea acestora, cumparatorii, respectiv micile firme, aveau dreptul de folosinta si posesie a spatiilor in discutie.

Broadhurst Investment

In aceasta situatie, de beneficiari ai contractelor de leasing, s-au aflat initial 12 firme mici, locatari in spatiile unde si-au desfasurat activitatea, dupa care au ramas zece, iar in momentul de fata sapte firme: SC Momar SRL, SC Ioana SRL, SC Cremona SRL, SC Univers Com SRL, SC Danina SRL, SC Meda SRL, SC Meti Com SRL.

Unii dintre cei care au plecat la drum cu aceste contracte de leasing au renuntat pe parcurs, fie din cauza ca nu au avut puterea financiara, dar mai ales din cauza presiunilor la care au fost supusi. Dupa ce au fost perfectate contractele de leasing, in mod ciudat si dupa multi nejustificat, FPS-ul scoate la vanzare cota de actiuni de 40% detinuta la Prodaliment, in doua transe de cate 20%.

Pusi in fata faptului implinit, detinatorii de contracte de leasing participa si ei la licitatie, dar nu reusesc sa cumpere decat 6,3% din actiuni.

Sapte la suta din actiuni au plecat spre un fond de investitii numit Vanguard SA, iar restul a fost achizitionat de SC Broadhurst Investment, o societate de investitii cu sediul in Insulele Cayman si in Cipru, dar si cu un sediu in Bucuresti, intr-un apartament pe bulevardul Unirii.

Dupa aceasta tranzactie, firma cipriota a demarat o ampla actiune de “recuperare” a spatiilor comerciale detinute de comerciantii baimareni, posesori de drept ai spatiilor comerciale. Pana in anul 2003, din cei zece ramasi in cursa, sapte si-au platit obligatiile contractuale si, teoretic, ar fi trebuit sa devina proprietarii spatiilor.

Din 1998 si pana in 2003, firma cu sediul in Cipru a cerut anularea contractelor de leasing si a intreprins o serie de actiuni judecatoresti pentru ca acest lucru sa devina realitate. O explicatie pentru o atare situatie greu de inteles am primit-o de la fostul director FPS Maramures, Mircea Radu Munteanu. “Aceasta problema a fost preluata de FPS Bucuresti.

Noi nu am avut treaba cu situatia de la Prodaliment. Stiu ca s-au scos la vanzare pe piata de capital cele 40% din actiuni detinute, in doua transe. Actiunile au fost achizitionate prin societati de valori mobiliare, in mare parte de fondul de investitii Broadhurst. Asa s-a decis atunci ca este bine sa se faca privatizarea. A fost un proces la vedere, transparent, specific economiei de piata.

Este normal ca cei care au bani sa cumpere actiuni mai multe. Sigur, situatia in care se gasesc acum cei cu procesele este complicata si greu de explicat. Poate s-a gresit undeva, poate nu. Nu am toate datele pentru o explicatie”, ne-a declarat Munteanu.

Morisca proceselor

Povestea devine palpitanta prin faptul ca, prin majorare de capital, firma din Cipru a preluat SC Prodaliment SA Baia Mare. De mentionat ca acelasi fond de investitii din Cipru, prin acelasi scenariu, a preluat societati comerciale, magazine, spatii comerciale in peste 20 de municipii resedinta de judet.

In anul 2001, ia fiinta SC Romarta SA Bucuresti, societate la care actionar, cu 98%, este Broadhurst, altfel spus, un fel de firma paravan pentru firma din Cipru.

Cei sapte reprezentanti ai firmelor baimarene care au ramas sa se “bata” pentru drepturile lor ne-au declarat ca “ne-am judecat sase ani in peste 10 dosare pentru a ajunge din nou in proces cu Romarta SA, succesoarea Prodaliment”. Primele procese au fost cu Broadhurst, inainte de 2000, un fel de incalzire pentru procesele care se deruleaza si in momentul de fata.

In 1998, firma din Cipru a facut denunt penal legat de modul in care AGA Prodaliment a decis acordarea contractelor de leasing unora dintre comerciantii baimareni. Apoi au invocat faptul ca decizia AGA Prodaliment nu a fost publicata in Monitorul Oficial.

Dupa cercetari, s-a dat solutia neinceperii urmaririi penale, dar procesul civil a fost castigat de firma din Cipru si cauza a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde au avut castig de cauza tot cei de la Broadhurst.

S-a facut recurs la Curtea Suprema de Justitie, care, in 2000, admite recursul si caseaza decizia de la Baia Mare, constatandu-se lipsa calitatii procesuale a reclamantei (fondul de investitii).

In 2001, 2002, 2003 procesele continua la Tribunalul Maramures (intre timp, Prodaliment a devenit Romarta), de data aceasta partile fiind aceleasi zece firme cu contractele de leasing si Romarta-Broadhurst. Baimarenii castiga procesele prin care se cerea anulare contractelor de leasing. Romarta cere stramutarea procesului si asa se ajunge la Curtea de Apel Craiova (CA).

Misterul din Craiova

La CA Craiova se da o sentinta irevocabila in favoarea comerciantilor baimareni. “Aici, la Craiova, s-a intamplat ceva ciudat. Dupa ce am castigat noi, Romarta si Broadhurst au facut o cerere de anulare acceptata si cauza s-a rejudecat acolo de alt complet de judecata. Am ramas stupefiati de solutie, am pierdut.

Pana atunci Romarta si Broadhurst a cerut anularea in totalitate a hotararii AGA. De data aceasta s-a cerut, si Curtea de Apel Craiova le-a dat o solutie favorabila, doar anularea contractelor de leasing, adica a injumatatit hotararea AGA. In concluzie, ele au fost anulate”, ne-a declarat Ioan Moje, administratorul SC Momar SRL.

Legat de acest al doilea proces de la Craiova, specialistii sustin ca solutia data va intra in analele justitiei romane. In aceeasi perioada, se judeca la Cluj recursul inaintat de Romarta SA impotriva aceleiasi sentinte a Tribunalului Maramures, favorabila baimarenilor. ”Recursul a fost inaintat dupa 44 de zile, incalcandu-se Codul de Procedura Civila.

” Si la Cluj sunt anulate contractele de leasing. Dar sarabanda proceselor continua.

Cei sapte “magnifici” comercianti care au ramas singuri sa se razboiasca cu Romarta si un fond de investitii ce acapareaza incet, dar sigur, sute de mii de metri patrati de spatii comerciale, introduc actiune in instanta pentru a–si recupera investitiile si banii platiti pe spatiile pe care le-au pierdut. Mentionam ca cei sapte si–au platit in totalitate ratele de leasing.

De altfel, in contract era prevazut ca daca nu vor plati doua luni consecutive ratele aferente, contractul este anulat si pierd banii dati pana in acel moment. Saptamana trecuta, la Cluj s-au judecat aceste noi cauze si baimarenii au pierdut, insa procesele continua.

Interesant este ca la Tribunalul Maramures au loc alte procese, de data aceasta de evacuare a celor carora le-a fost anulat contractul de leasing. Sc Romarta SA a cerut la Inalta Curte de Casatie si Justitie stramutarea acestor procese deoarece “Prin hotararea Curtii de Apel Cluj cei sapte au fost repusi in situatia anterioara (adica locatari).

Firesc, am incercat sa intram in posesia spatiilor aflate in acest moment in posesia abuziva a celor sapte societati comerciale. Ele refuza sa inapoieze spatiile si am fost nevoiti sa introducem actiune in evacuare (Un episod de astfel de evacuare l-am relatat in numarul trecut al GAZETEI, n. red.)”, se arata in cererea SC Romarta SA.

Ei motiveaza ca procesele de evacuare treneaza si afirma ca: “Banuim ca instanta din Baia Mare, datorita imprejurarilor si influentelor locale, nu va face o judecata impartiala. In presa locala s-a acreditat ideea ca Romarta ar fi o afacere necurata.

Mai mult, am constatat ca unul din avocatii care reprezinta una din societatile beneficiare ale contractelor de leasing anulate este Ludovica Parvu, fost subprefect al judetului”, se mentioneaza in cererea de stramutare a cauzei.

Aceasta este povestea, pe scurt, a unei afaceri ce da dureri de cap, deopotriva magistratilor, cat si celor care ani de zile au platit bani grei pentru un spatiu pe care acum nu-l mai au. Cu siguranta, povestea continua.

Directorul Romarta Baia Mare este Doina Dragusanu, fost director economic la Prodaliment. Aceasta afirma ca societatea pe care o reprezinta este proprietarul spatiilor aflate in litigiu, deoarece detine CF-ul. Ea spune ca Romarta nu trebuie sa le plateasca celor care au avut contracte de leasing nimic, nici investitii, nici altceva.

“Timp de cinci ani am platit, luna de luna, prin ordin de plata, rata de leasing. In mod normal, Prodaliment, apoi Romarta ar fi trebuit sa-mi trimita facturi pe sumele incasate. Nu am primit niciodata nimic. Nu stiu unde s-au dus banii”, ne-a declarat Vasile Berlingher, administrator al SC Cremona.

Intrebari fara raspuns

- Cate societati din Romania sunt controlate de cei ce conduc Broadhurst Inv?
- Cine se afla in spatele afacerii?
- Monopolul statului este inlocuit cu un monopol privat?
- Este normal ca spatiile comerciale sa fie vandute pe nimic acestui Fond, iar micilor comercianti acestea le-au fost vandute potrivit Legii133 (reactualizarea valorii spatiilor)?
- Ce face Consiliul Cocurentei?
- Unde se duc banii din Cipru?

Incalceli si personalitati

Broadhurst Investments este un fond de investitii care are sediul in Cipru. In anii in care s-au derulat procesele, avocati baimareni angajati in cauze au incercat sa afle cine este in spatele acestui fond. Au apelat chiar la Interpol si raspunsul a fost: o casuta postala din Cipru.

Pe de alta parte, pe Internet a fost gasit “OPIC Project”, un fel de holding de fonduri de investitii care deruleaza un proiect mare in multe tari mai putin dezvoltate ori in tranzitie. Aceste fonduri au capital privat american: Cifrele privind puterea financiara a OPIC sunt impresionante.

Poate suporta 112 bilioane de dolari si lucreaza cu fonduri de investitii in toate colturile lumii. In aceasta parte a Europei actioneaza NCC Partners care opereaza prin mai multe firme, dintre care una este Broadhurst. Director NCH Advisors Broadhurst in Romania este Andrei Siminel. Acesta este un personaj controversat.

Este presedintele Asociatiei Actionarilor Minoritari, asociatie in care, pe langa SIF-urile din Romania, este singura persoana fizica. Este presedintele Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare si al Aliantei pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei (ADER). Tot el coordoneaza SVM Active International si Vanguard, societati de intermediere.

Este director pentru Romania, Moldova si Bulgaria a NCH Andvisoro us, Irvington, Lindsell si al Broadhurst Inv. Am incercat sa luam legatura cu Siminel, dar nu am reusit. Cei care au putut sa patrunda mai adanc in acest hatis de fonduri si societati afirma ca Broadhurst are mai multi directori, asociati in ADER.

Aceasta organizatie numara 90 de membri, de la Camera de Comert Bucuresti, pana la AGIR, UGIR si fel si fel de asociatii profesionale ori patronale. Printre cei prezenti in aceasta Asociatie am gasit personalitati cunoscute: Mihai Erbasu, Ovidiu Nicolescu, Florin Talpes, George Constantin Paunescu, Gelu Tofan, Ovidiu Tender.

Nu se stie, este mai mult decat dificil de aflat, cine este in spatele afacerii in care Romarta SA-Broadhurst si alte fonduri de investitii detin aproape un milion de metri patrati de spatii comerciale in peste 20 de municipii resedinta de judet.

Din chiriile care se incaseaza, la un pret mediu de trei dolari pe metru patrat, se aduna lunar circa un milion de dolari, bani care ajung in Cipru, dupa care… Din Baia Mare pleaca lunar peste doua miliarde de lei din inchirierea spatiilor.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















522 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by