Potrivit normelor de aplicare a pachetului de legi privind reforma proprietatii si justitiei din Romania, vor fi retrocedate la solicitarea fostilor proprietari, in cazurile in care nu s-au acordat despagubiri initial, inclusiv imobilele care au fost exceptate pana acum, adica sedii de institutii publice.

in ceea ce priveste proprietatea funciara, Legea 247/2005 prevede posibilitatea nelimitata de a retroceda terenuri agricole si cu vegetatie forestiera.

Teren, cam putin. Si totusi, cereri destule...

Prin adoptarea unei Ordonante de Urgenta, in sedinta din 15 septembrie, Guvernul a prelungit termenul pentru depunerea cererilor de retrocedare a terenurilor agricole si a padurilor pana la 30 noiembrie. Pentru redobandirea proprietatilor imobiliare, fostii proprietari mai pot depune cereri pana la 25 ianuarie 2006, conform unei Hotarari de Guvern adoptate in aceeasi sedinta.

La momentul in care au fost adoptate aceste acte normative, prefectul Andrei Todea a considerat ca prelungirea termenului pentru depunerea cererilor in scopul reconstituirii dreptului de proprietate, funciara si imobiliara, nu va produce schimbari importante in judetul Salaj. Prefectul ne-a declarat ca „probabil la noi in judet n-o sa se mai depuna foarte multe cereri de acum incolo".

Todea a afirmat ca prelungirea termenului este o consecinta a faptului ca, din centralizarea informatiilor transmise de prefecturile din tara, „s-a constatat ca s-au depus putine cereri, fie din cauza ca oamnii nu au avut acces la informatie, fie n-au reusit sa stranga documentele in timp util".

In opinia prefectului de Salaj, amanarea termenelor este „in principiu, o chestie benefica", avand in vedere ca este ultima modificare legislativa si ultima posibilitate de reconstituire a proprietatii preluate abuziv de regimul comunist inainte de intrarea Romaniei in Comunitatea Europeana.

In conferinta de presa de saptamana trecuta, prefectul Andrei Todea a fost de parere ca „mai bine se anula tot" inainte de a se trece la aplicarea noii legi. „Va asigur", a spus Todea, „ca pana in 2007 vor fi rezolvate 90 la suta din problemele de fond funciar. Nu le putem rezolva, insa, pe toate".

Evolutia cererilor, infloritoare

Pana la data de 17 septembrie, au fost depuse 2.573 de cereri pentru retrocedarea unor suprafete de peste 4.320 ha teren agricol si aproape 9.200 ha teren cu vegetatie forestiera, dupa cum ne-a declarat purtatorul de cuvant al Institutiei Prefectului, Cristina Ghiorghiu.

In ceea ce priveste disponibilul de teren din judet, datele Agentiei Domeniului Statului se refera la 51,4 ha teren agricol la Dragu, 20 ha teren agricol la Pericei si 66,5 la Cehu Silvaniei. La acestea se adauga terenuri din domeniul privat al oraselor si comunelor.

O inventariere precisa a tot ce face obiectul reconstituirii, pasuni, teren agricol, paduri, teren intravilan, se va face pana pe 30 noiembrie, a mai spus Ghiorghiu.

Pana la data de 17 octombrie au fost depuse in baza Legii 247/2005 un numar de 6.958 de cereri de reconstituire a proprietatii imobiliare si funciare, din care 667 la Zalau, 310 la Plopis si, in continuarea localitatilor cu cele mai multe cereri depuse, Cristolt si Hereclean.

Prefectul Andrei Todea a precizat ca cele mai putine cereri au fost depuse in comuna Chiesd, doar 10 cereri de retrocedare. Printre problemele cu care se confrunta Comisia judeteana de fond funciar, prefectul a aminitit nemultumirile care exista privind componenta comisiilor locale de fond funciar in multe unitati adminitrative.

De asemenea, Todea a spus ca „sunt atatea suprapuneri intre terenuri revendicate in baza Legii 247 si titluri de proprietate deja acordate, incat va fi destul de greu de gestionat situatia".

Imobile de retrocedat... in instanta

Potrivit unei situatii intocmite de Comisia judeteana de fond funciar, pana la sfarsitul lunii aprilie a acestui an, au fost depuse cereri de restituire sau pentru despagubiri pentru 25 de imobile - sedii de institutii publice din judet. Din cele 25 de cereri de restituire, in patru cazuri finalitatea a fost o actiune in instanta.

Primul dintre imobilele pentru care a fost intentata actiune in instanta este sediul Galeriilor de Arta „Ioan Sima", ale Muzeului Judetean de Istorie si Arta Zalau, imobil care a fost revendicat de catre Sucursala judeteana a BNR din Zalau, printr-o cerere depusa in anul 2001.

Un alt imobil disputat in instanta este cladirea ce gazduieste Spitalul orasenesc din Cehu Silvaniei, asupra caruia au fost emise pretentii in anul 2003, de catre Csok Laszlo-Pal. Si dispensarul uman din Crasna constituie subiectul unui proces, fiind revendicat de catre Gheorghe Jaklovszky inca din anul 2001.

In fata instantei a mai ajuns si „punctul sanitar uman" din localitatea Starciu, comuna Horoatu Crasnei, asupra caruia isi reclama dreptul de proprietate Petru si Gheorghe Gross. Actiunea lui Anderlik Zoltan si Makkai Ildiko, care revendicau cladirea sectiei de pediatrie a Spitalului din Crasna a fost respinsa la Curtea de Apel din Cluj Napoca.

Respingere in integrum

Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau a castigat in instanta dreptul de proprietate asupra cladirii Galeriilor de Arta „Ioan Sima".

Directorul Muzeului Judetean, Dumitru Gheorghe Tamba, ne-a declarat ca in urma celei de a doua infatisari, care a avut loc saptamana trecuta, inalta Curte de Casatie de la Bucuresti a decis ca dreptul de proprietate asupra cladirii revine MJIA Zalau, si nu sucursalei judetene a Bancii Nationale a Romaniei din Zalau, care a revendicat imobilul printr-o cerere depusa in 2001.

„Era o aberatie sa pierdem", a apreciat directorul muzeului, „deoarece peste 70 la suta din constructia existenta era ridicata de noi. Conform asteptarilor noastre, intram in stare de normalitate, pentru ca imobilul de apartine de drept si instanta s-a pronuntat in acest sens".

Pe lista obiectivelor care sunt revendicate in Salaj se mai gasesc - Colegiul National „Silvania" din Zalau, Spitalul orasenesc din Cehu Silvaniei, dispensarele din Crasna, Starciu, Colegiul Tehnic „Iuliu Maniu", Clubul elevilor, sectia de psihiatrie a Spitalului orasenesc din Simleu Silvaniei, gradinita si scoala primara din Criseni, primaria, caminul cultural si scoala din Mirsid, Caminul de batrani din Boghis si altele.

Potrivit legii, „in cazul in care pe terenurile pe care s-au aflat constructii preluate in mod abuziv s-au edificat noi constructii, autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent."

Alte cereri de retrocedare

Potrivit evidentelor comisiei judetene de fond funciar, celelalte imobile revendicate sunt: cel situat in Zalau pe str. Crinului nr. 1/A si 1/B in care isi desfasura activitatea Inspectoratul pentru situatii de urgenta; sala de sport, atelierele, salile de clasa si curtea Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu" din Simleu Silvaniei; sediul Clubului elevilor din Simleu Silvaniei; cladirea sectiei de psihiatrie a Spitalului orasenesc Simleu Silvaniei; cladirea Centrului de reabilitare si recuperare neuropsihiatrica din Jibou; gradinita cu program prelungit din Crasna; internatul Grupului Scolar Industrial din Crasna; gradinita si scoala primara din Criseni, ale caror cladiri au fost revendicate de catre Czell Laurentiu-Beniamin; cladirea care gazduieste postul de politie si dispensarul uman din Dragu; gradinita din Ip; punctul sanitar din Sumal, comuna Marca; sediul primariei din Mirsid pentru care reclamantilor Banffi Toma, Andrei Stefan, Banffi Adalbert si Bojthe Cristina le-au fost propuse despagubiri banesti, ca si pentru cladirea scolii cu clasele I-VIII, dispensarul veterinar si caminul cultural din aceeasi localitate; sediul primariei, consiliului local si al bibliotecii comunale din Poiana Blenchi.

Trei scoli revendicate

Trei cladiri apartinand unor unitati de invatamant din judetul Salaj au fost revendicate de catre fosti proprietari sau de catre mostenitori ai acestora. in cazul Palatului Copiilor din Zalau a fost facuta o propunere catre proprietari, prin care spatiile vechi apartinand proprietarului sa fie eliberate pana la 1 septembrie, intrucat nu se poate plati chiria solicitata.

Activitatea Palatului va fi restransa in spatiile care au fost construite ulterior nationalizarii, urmand sa fie platita chirie numai pentru terenul pe care se afla amplasate aceste spatii. Chiria platita pentru teren va fi recalculata, a declarat Ioan Abrudan, inspector scolar general, in baza investitiilor facute in vechea cladire.

Daca va fi nevoie, se va face apel si la unitatile scolare mai apropiate pentru a gazdui activitatea cercurilor de dupa-amiaza. Si cladirea Scolii Generale din localitatea Faget a fost revendicata de catre Biserica romano-catolica. La aceasta scoala invata 76 de elevi. in cazul acestei locatii nu s-a ajuns la o rezolvare definitiva.

O alta cladire, auxiliara, in care se afla ateliere scolare si care apartine Colegiului Tehnic „Iuliu Maniu" a fost revendicata de catre persoane care sustin ca sunt proprietarii de drept.

Legea prevede ca „in situatia imobilelor (...) necesare si afectate exclusiv si nemijlocit activitatilor de interes public, de invatamant, sanatate, ori social, culturale, fostilor proprietari sau, dupa caz, mostenitorilor acestora, li se restituie imobilul in proprietate cu obligatia de a-i mentine afectatiunea pe o perioada de pana la 3 ani, sau, dupa caz, de pana la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispozitiei. in acest interval plata cheltuielilor de intretinere aferente imobilului respectiv revine detinatorilor. Proprietarii vor intra in posesia bunurilor imobile restituite in termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate.

In cazul in care proprietarul pune la dispozitie un alt imobil corespunzator, care respecta normele si cerintele legale incidente desfasurarii in conditii adecvate a activitatii (...) utilizatorul este obligat ca, in termen de 90 de zile, sa procedeze la eliberarea acestuia".

„Noroc" cu demolarile

In municipiul Zalau, o serie de institutii publice raman in locatia in care se gasesc, chiar si dupa adoptarea noii legislatii privind proprietatea imobiliara, pentru motivul ca nu mai exista vechile imobile iar proprietarii nu le mai pot revendica.

In locul imobilelor demolate care se aflau pe amplasamentul pe care se afla astazi Parcul Central, gradinita „Speranta", Liceul Pedagogic „Gheorghe Sincai", Casa Armatei, Tribunalul Salaj sau Scoala Generala „Gheorghe Lazar", cei care si-au revendicat drepturile, prezentand intreaga documentatie ceruta de lege, au primit despagubiri in bani sau titluri.

„In cazul in care constructiile expropriate au fost integral demolate si lucrarile pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul partial, persoana indreptatita poate obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, pentru cea ocupata de constructii noi, autorizate, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii stabilindu-se in echivalent", spune legea despre imobilele demolate.

Reconstituirea domeniilor

Baronii isi revendica domeniile si la Mirsid. Cererile depuse la Primaria Mirsid in vederea revendicarii unor terenuri forestiere si agricole sau a unor imobile, in baza Legii 247/2005, se ridica la circa 80.

Viceprimarul Adrian Jecan ne-a informat ca o parte din dosare sunt solutionabile si ca printre solicitanti se numara si un urmas al baronului Wesselenyi, care cu acte in regula isi cere drepturile asupra Primariei Mirsid, a Caminului Cultural si a Scolii Gimnaziale din Mirsid.

Urmeaza sa fie efectuata expertiza, de al carei rezultat va depinde solutionarea acestui caz, avand in vedere faptul ca actualul Camin Cultural era initial doar un simplu grajd, iar intre timp in cladirea Scolii Gimnaziale s-au investit mai multe sume de bani.

Desi nu se stie exact ce se va intampla in cele din urma, viceprimarul a declarat ca, in cazul unei retrocedari, Primaria Mirsid si-ar putea muta sediul in blocul de apartamente de serviciu, existent in centrul de comuna.

O alta solicitare, a urmasului baronului Czell de asta data, are ca obiect retrocedarea a 768 de hectare de teren forestier, care apartin in prezent Regiei RomSilva si a 5,8 hestare de teren arabil.

Viceprimarul a spus ca, dupa toate aparentele, cererea se poate solutiona aproape in totalitate, urmand sa fie efectuate unele verificari care sa constate daca unele terenuri nu au fost vandute intre timp si care sunt acestea.

Urmasii baronului Banffy revendica aproape tot domeniul comunei Boghis

Numarul de cereri avand ca scop recuperarea unor terenuri in baza Legii 247/2005, depuse pana in prezent la Primaria Boghis se ridica la circa 100. Marina Ida Magdolna, primarul interimar al comunei, a declarat ca din primele date doar 20 la suta din aceste cereri par solutionabile si ca in multe cazuri cei care-si revendica terenurile nu au si documente care sa certifice acest lucru.

Printre solicitanti se numara si descendentii baronului Banffy Adalbert, care cu un dosar complet si bine documentat isi cer drepturile asupra a peste 200 de hectare de teren forestier si 310 hectare de teren agricol, terenuri care insumeaza aproape tot domeniul comunei Boghis.

Primarul a spus ca, in acest caz, solicitantii vor primi amplasamentele pentru care sunt indreptatiti si care se pot retroceda, iar pentru restul se vor acorda despagubiri. Obiect al revendicarilor este si Castelul Banffy, in care din anii 1970 functioneaza Caminul de batrani Boghis si care gazduieste in prezent, in regim permanent, 52 de batrani.

Marina Ida Magdolna a afirmat ca vechiul castel este revendicat atat de doi mostenitori legali cat si de unul testamentar, baronul Banffy pierzandu-si drepturile asupra acestui imobil cu ocazia unui joc de carti, cand a intrat in posesia unei alte familii.

Interesant de mentionat este faptul ca in urma cu mai multi ani, mostenitorii castelului au fost despagubiti cu sume in bani, insa acum acestia intentioneaza sa restituie suma primita, plus dobanda aferenta, cerand retrocedarea imobilului.