Membrii Baroului Constitutional Roman din judetul Timis sunt cercetati penal pentru exercitarea fara drept a unei profesii, uzurparea de calitati oficiale, fals, uz de fals si evaziune fiscala. Aceasta, dupa ce autoritatile competente au stabilit ca acest barou paralel, infiintat in anul 2003, nu-si desfasoara activitatea in conformitate cu legile in vigoare.

Deocamdata, politia a identificat 43 de pseudoavocati si a solicitat conducerii Baroului Timis sa nu permita participarea acestora la desfasurarea urmaririi penale in cauzele instrumentate la nivelul judetului si nici sa acorde asistenta juridica in dosarele aflate pe rolul instantelor.

Paradoxal, in aceasta "miscare", infiintata de inginerul Pompiliu Bota, din Orastie, a reusit sa se inscrie, imediat dupa iesirea din inchisoare, si Iosif Veverca, fostul maior de militie condamnat in "lotul Timisoara" pentru uciderea unui tanar in timpul Revolutiei din decembrie 1989.

Monopolul in domeniul avocaturii detinut de catre Uniunea Generala a Avocatilor din Romania a fost spart prin aparitia Barou Constitutional Roman, organizatie controversata catre care s-au indreptat o parte dintre absolventii facultatilor de drept neacceptati in barourile clasice.

Sovaiala autoritatilor a permis decanului acestui barou, Pompiliu Bota, sa deschida filiale in aproape toate judetele tarii, oferind aparenta de legalitate in profesie la aproape 800 de membri.

Desi Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins plangerea formulata de Bota impotriva Statului Roman, baroul paralel a continuat sa functioneze, bulversand de-a dreptul actul de asistenta juridica din Romania.

In lipsa unei atitudini transante din partea Uniunii Nationale a Avocatilor din Romania sau a Ministerului Justitei, care sa lamureasca situatia juridica a Baroului Constitutional Roman, pentru ca magistratii sa aplice o practica unitara in privinta acceptarii sau neacceptarii noilor avocati in instanta, conducerile barourilor au promovat zeci de plangeri penale impotriva colegilor din structura nou-infiintata.

"Este inexplicabila pasivitatea organelor de cercetare penala in fata acestei incalcari flagrante a legii. Nu stiu exact cine se afla in spatele acestei incercari de destabilizare a avocaturii din Romania, insa este necesar ca autoritatile statului sa-si faca datoria in acest caz.

Desi am sesizat parchetul cu privire la faptul ca denumirea si sigla avocatilor este folosita in mod abuziv de catre cei din Baroul Constitutional Roman, avand pe rol peste 30 de plangeri, pana in prezent nu s-au luat nici un fel de masuri", a afirmat decanul Baroul Timis, avocatul Lazar Gruneantu. El sustine ca procurorii au fumat "pipa pacii" cu avocatii aflati in ilegalitate.

"O carte de telefon de NUP-uri"

Aflat in pozitia rebelului care a impartit Justitia romana in doua tabere cu interese contrare, Pompiliu Bota, decanul baroului care face concurenta structurilor clasice de acest gen, s-a declarat optimist in privinta finalitatii actualului demers al organelor de ancheta penala. "De doi ani suntem doar in plangeri si cercetari.

Avem o carte de telefon cu NUP-uri (neinceperea urmaririi penale - n.r.). Sistemul se lasa greu doborat. Am fost chemati iar la audieri si am aratat actele in baza carora functionam. Am cerut procurorilor sa mearga si in partea cealalta sa le vada. Stiti foarte bine ca cei din barourile clasice nu au nici un document.

In avocatura, ca si in celelalte domenii din Justitie, exista niste caste, care cu greu vor fi distruse. Noi suntem licentiati in Drept si vrem sa fim lasati sa profesam ceea ce stim", a declarat inginerul-jurist din Orastie.

Care este opinia magistratilor in aceasta problema spinoasa? "Prin simpla imputernicire avocatiala, nu se face dovada calitatii de reprezentant al unei persoane in fata instantei de judecata. Pentru asta este nevoie de o procura speciala autentica sau o declaratie a partii data in fata instantei de judecata, privind apararea dreptului sau de catre acel reprezentant.

Din punctul meu de vedere, se incalca legea speciala. Acest lucru s-a discutat in sedinta noastra de bilant, dar fiecare magistrat are dreptul sa interpreteze normele de drept conform convingerilor sale", a sustinut purtatorul de cuvant al Judecatoriei Timisoara, Raluca Patru.