Programele derulate in zona Sighisoara de Fundatia Mihai Eminescu sunt haotice * Interesul pentru comunitate este doar un pretext pentru afacerile desfasurate de personajele care conduc fundatia l Sute de mii de euro au fost cheltuite de MET in cadrul unor actiuni care nu au imbunatatit cu nimic situatia in satele sasesti din zona
Sibiu-Medias-Sighisoara * Fantoma comunitatilor sasesti este exploatata turistic de o mana de oameni
Potrivit site-ului propriu, Mihai Eminescu Trust a fost infiintata la Londra, in anii '80, de catre Jessica Douglas-Home, impreuna cu un grup de intelectuali romani refugiati in Anglia, cu scopul declarat de a sprijini dizidentii din tara si de a alerta Occidentul cu privire la planurile lui Ceusescu de demolare a satelor.
De atunci, potrivit aceluiasi site, "fundatia a jucat un rol proeminent in renasterea academica si culturala a tarii", iar in 1999 a fost inregistrata si in Romania, la Sighisoara, sub denumirea Fundatia Mihai Eminescu Trust, activitatea fiind axata pe "conservarea patrimoniului cultural si natural si revitalizarea satelor sasesti din Transilvania".
Incepand cu anul 2000, actiunile desfasurate in zona Sibiu-Medias-Sighisoara de fundatia patronata de Printul Charles au vizat in principal renovarea fatadelor unor case "cu valoare de patrimoniu" in mai multe sate din zona si instruirea unor oameni din zona in diverse mestesuguri traditionale, ca zidari, dulgheri, fierari etc.
Realizarile pe baza carora MET s-a bucurat de-a lungul vremii de consistente finantari externe, provenite in principal de la The Packard Humanities Institute si Horizon Foundation, sunt prezentate pe site si includ renovarea unor case, biserici si alte imobile in localitatie Viscri, Malancrav, Floresti, Noul Sasesc, Laslea, Rondola
si Sighisoara, pregatirea profesionala a peste 40 de oameni in meserii traditionale, precum si infiintarea mai multor fundatii independente in sate, care gestioneaza proiecte la nivelul fiecarei localitati.
Carolina, de la CAP la pensiune
Intre cei mai importanti oameni din cadrul MET se numara Caroline Fernolend, fosta contabila a unitatii CAP din Viscri, ulterior consilier local din partea FDGR si intreprinzator in domeniul turismului. Caroline este unul dintre putinii sasi care nu au emigrat dupa 1990.
Timpul a dovedit ca alegerea de a ramane i-a adus numai beneficii, ajungand printre cei mai importanti diriguitori ai fondurilor de sute de mii de euro ale MET. De altfel, Viscri a fost punctul de pornire pentru proiectul fundatiei de restaurare a satelor sasesti, in anul 2000.
De atunci, fundatia a reparat 105 cladiri din sat, iar Caroline a dezvoltat o profitabila afacere in domeniul turistic, pensiunea pe care o conduce fiind inclusa in prestigiosul ghid francez "Routard", precum si in alte ghiduri din Romania si Marea Britanie.
Afacerea dezvoltata este, de altfel, conexa activitatilor MET, care a cumparat si "restaurat" in sat mai multe case, unde sunt gazduiti turistii care vin la Viscri pentru pensiunea Carolinei.
O alta actiune, ramasa legendara, coordonata de Caroline Fernolend este plantarea mai multor pomi de-a lungul drumului care leaga localitatile Bunesti si Crit, in ajunul uneia dintre vizitele printului Charles in zona.
Chiar daca s-a investit o suma consistenta din fondurile MET, dupa plecarea printului, pomii nu s-au mai bucurat de nici o atentie si au murit, unul cate unul.
Dezvoltarea durabila, o poveste de fatada
Proiectul "Whole Village" a demarat in 1999, incluzand cinci sate din judetul Brasov, si presupunea restaurarea anuala a cinci case din fiecare localitate.
Principiul proiectului era conservarea satelor in spiritul respectarii traditiei si sprijinirea comunitatilor in dezvoltarea unor activitati care sa genereze, in timp, profituri pentru aceste comunitati.
Chiar daca majoritatea sasilor emigrasera si comunitatile traditionale, practic, nu mai existau, proiectul MET viza dezvoltarea unor activitati turistice bazate tocmai pe valorile acestora si educarea romanilor si tiganilor ramasi, care acum constituiau populatia majoritara, in acest spririt.
Ideea era prezervarea si exploatarea turistica a arhitecturii sasesti, prin dezvoltarea unor forme de agro-turism cultural. Daca planul initial suna foarte bine, rezultatele MET s-au limitat, in schimb, la restaurarea unor fatade, prin mijloace si cu materiale traditionale.
In plus, chiar daca se viza restaurarea caselor cu valoare patrimoniala, potrivit unor surse din interiorul fundatiei, imobilele erau alese la intamplare, iar educatia celor care le locuiau a ramas la stadiul de intentie.
Cu toate ca lucrarile erau executate cu oameni din zona - pentru care, potrivit unor surse, nu a fost platita nici un fel de contributie sociala sau alte datorii catre stat -, coordonati initial de o echipa de specialisti adusi din Anglia, superficialitatea interventiilor a facut ca, pana la urma,
comunitatile respective sa nu beneficieze cu aproape nimic de pe urma activitatilor MET, care, insa, s-a ales cu cateva case in fiecare localitate, case introduse in circuitul turistic coordonat de Caroline Fernolend.
Ignoranta distruge satele
Potrivit unor specialisti in arhitectura specifica zonei sasesti, interventiile de restaurare ale MET nu au nici un fel de finalitate, pentru ca romanii care locuiesc acum in casele sasesti nu cunosc caracteristicile acestor imobile si modul traditional de intretinere.
Spre exemplu, una din caracteristicile arhitecturii sasesti este faptul ca fantanile reprezinta puturi de drenaj, contribuind la mentinerea la nivelul optima panzei freatice. Ignorarea acestui lucru duce la degradarea caselor, afectate de umezeala din pamant, mai ales ca fundatiile nu sunt izolate, aerisirea facandu-se natural, prin zid.
De asemenea, proiectul initial, de instruire a comunitatilor pentru a dezvolta activitati de agro-turism, a fost abandonat. Potrivit site-ului MET, mai mult de jumatate din locuitorii satelor in care fundatia a intervenit "beneficiaza de fructele muncii" acesteia.
Exemplul clasic este livada de meri de la Malancrav, care produce suc natural, unde lucreaza mai multi sateni. Cu toate ca, intr-adevar, comunitatea beneficiaza in acest fel de activitatea MET, beneficiile economice provenite din valorificarea productiei sunt ale fundatei.
Vom reveni.
Intre cei mai importanti oameni din cadrul MET se numara Caroline Fernolend, fosta contabila a unitatii CAP din Viscri, ulterior consilier local din partea FDGR si intreprinzator in domeniul turismului. Caroline este unul dintre putinii sasi care nu au emigrat dupa 1990.
Timpul a dovedit ca alegerea de a ramane i-a adus numai beneficii, ajungand printre cei mai importanti diriguitori ai fondurilor de sute de mii de euro ale MET. De altfel, Viscri a fost punctul de pornire pentru proiectul fundatiei de restaurare a satelor sasesti, in anul 2000.
