Consiliul National al Secuilor din Romania a decis organizarea unei noi adunari secuiesti in ziua de 18 iunie, la Ditrau (jud. Harghita), care reia practic lupta pentru obtinerea autonomiei "inutului Secuiesc. Se continua astfel momentul 15 martie, cand s-au cerut sus si tare autonomie si libertate pentru secui.

Problema autonomiei este o poveste veche, ale carei inceputuri pot fi reperate in anul 1991. De atunci incoace, Consiliul National Secuiesc (CNS) a trimis Parlamentului roman aproximativ zece proiecte de lege referitoare la acest subiect.

Vicepresedintele Consiliului National Secuiesc (CNS), Ferencz Csaba, este optimist si crede in succesul initiativei Consiliului. El este nemultumit de protectia acordata de statul roman minoritatii maghiare si considera ca doar autonomia teritoriala a "inutului Secuiesc ar putea multumi aceasta minoritate.

Potrivit vicepresedintelui CNS, a fost aleasa localitatea Ditrau, deorece “este unul dintre consiliile locale care a dus pana la Strasbourg hotararea privind referendumul local despre initiativa de autonomie a tinutului secuiesc”.

Data aleasa pentru noua adunare, 18 iunie, are legatura cu data semnarii la Paris, in 1920, a Tratatului de la Trianon, prin care Ungaria pierdea teritoriile transilvane ocupate pana atunci.

Hotararea care va fi citita la data de 18 iunie este scheletul unei Constitutii a "inutului Secuiesc, care este acum in faza de proiect, urmand sa fie votata de cei prezenti la adunare.

Ideea principala a proiectului este garantarea prin lege a autonomiei teritoriale, crearea unei euroregiuni, acestea fiind “niste formatiuni substatale care sustin cu cea mai mare eficacitate” statul.

Ferencz Csaba afirma ca nu exista diferente intre maghiari si secui, deoarece “secuimea este o comunitate cu identitate maghiara, au o istorie si o traditie specifica, traiesc in aceeasi regiune cu maghiarii”. In plus, cei 615 mii de secui din tinutul revendicat s-au declarat maghiari la ultimul recensamant al populatiei.

“Exista si un sprijin politic din partea Uniunii Civice Maghiare”, a spus Ferencz Csaba, care doreste si ajutorul UDMR, “deoarece nu se poate obtine autonomia fara sprijin politic”.

Contactat telefonic, Szasz Jeno, actualul lider al Uniunii Civice a Maghiarilor, a sustinut ca nu cunoaste nici un fel de amanunt referitor la marea adunare a secuilor din 18 iunie si nu a precizat daca este implicat sau nu in manifestarea care va avea loc la Ditrau.

Presedintele UCM, Szasz Jeno, este fost membru UDMR si un cunoscut sustinator al ideilor extremiste si nationaliste ale maghiarilor.

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania nu ii sustine pe protestatarii secui. Conform declaratiilor presedintelui UDMR Cluj, Laszlo Atilla, “aceasta este o actiune pentru a atrage atentia. Este vorba de un primar care incearca sa atraga atentia”. Se pare ca locatia a fost aleasa strategic din cauza unui scandal mai vechi.

Primarul comunei Ditrau, Baroc Ferentz, candidat independent, a aprobat deschiderea unei cariere de suprafata in comuna, atragand antipatia si opozitia populatiei si a ecologistilor. Se pare ca aceasta adunare se doreste o campanie pentru reabilitarea imaginii primarului, este de parere Laszlo Atilla, presedintele filialei Cluj a UDMR.

Presedintele PD Cluj, Daniel Buda, nu este de acord cu ideea CNS si crede ca autonomia teritoriala vizata “se va obtine undeva in Rusia, in fostele tari sovietice”, dar nu in Romania. Deputatul clujean mizeaza pe maturitatea politica a UDMR si pe faptul ca se va renunta la aceste idei, intrucat, spune el, nu este necesara crearea unei euroregiuni in Romania.

Atitudinea UDMR este una de vesnica nemultumire, este de parere Daniel Buda, indiferent cate drepturi si facilitati le-ar fi acordate de catre statul roman.

Pe 18 iunie s-ar putea proclama o noua regiune autonoma secuiasca. Acest lucru s-a mai intamplat in perioada postbelica, dupa cel de-al doilea razboi mondial, in intervalul 1945-1965. Atunci s-a impus in Romania Regiunea Autonoma Mures-Maghiara, o regiune autonoma etnica, dupa model stalinist, care era formata din judetele Harghita, Covasna si 40 la suta din judetul Mures de astazi.

In prezent, tari din fosta URSS sunt pline de astfel de regiuni si republici autonome, multe dintre ele fiind focare de conflict. Un exemplu ar fi Republica Autonoma Cecenia, din cadrul Federatiei Ruse, Abkhazia din Georgia sau Gagauzia din Republica Moldova. Analistii sunt de parere ca eventuala adoptare a unei asa-zise autonomii i-ar “propulsa” pe secui spre sinucidere economica.

Zona vizata pentru a fi transformata in tinut secuiesc autonom este una preponderent rurala, cu depresiuni intramontane, care ar limita posibilitatile de sustinere si dezvoltare proprie a tinutului.

Istoria relateaza mai multe episoade in care secuimea a intrat in conflict cu statul maghiar, iar una dintre aceste episoade este momentul cand a avut loc retragerea armatei maghiare din Ardealul de Nord in anul 1944, unde, dintr-un intreg regiment de secui, un procent de 90 la suta au dezertat pentru a nu fi stramutati in Ungaria. Ar fi primit pamant acolo dar nu vroiau.

Secuii sunt un grup etnico-cultural diferit de maghiari, dar care au ca limba materna maghiara. Au origini, cultura si istorie diferita de a maghiarilor propriu-zisi.

Prima atestare a secuilor este in 1213, fiind amintiti in oastea comitetului Sibiului. Originea lor a iscat numeroase polemici. Ungurii, si nu numai, considera ca au fost colonizati pentru apararea granitei rasaritene impotriva popoarelor migratoare.

Episcopul Napragy ii considera “semintie scitica, care pe vremuri era alcatuita numai din oameni liberi”.

Nicolae Iorga leaga originea secuilor de azi de chemarea cavalerilor teutoni de catre regii Ungariei, in jurul anului 1200, in Ardeal, pentru apararea granitelor estice.