Reforma in cadrul Serviciului Roman de Informatii a inceput in acest an prin schimbarea succesiva a sefilor de sectii judetene. Epurarea SRI de vechii securisti care au condus majoritatea structurilor din teritoriu s-a facut in liniste, in schimb fenomenul a culminat prin demisia directorului centralei, Radu Timofte, eveniment care a avut profunde ecouri in presa.

Dupa demisia rasunatoare a lui Timofte, insotita de gesturile similare ale altor doi sefi de servicii secrete romanesti, Gheorghe Fulga (SIE) si Virgil Ardelean (DGIPI), a fost cat se poate de evidenta directia pe care o urmeaza Romania in acest sens.

Dupa ce Radu Timofte a predat stacheta in vara acestui an, a venit randul pentru inca patru generali cu functii de conducere la Centrala SRI. La inceputul acestei luni presedintele Traian Basescu a semnat decretul prin care generalii Dumitru Badescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu si Gheorghe Tarcavu au trecut in rezerva la cerere. Cei patru rezervisti au facut parte din structurile fostei Securitati.

Procesul lustratiei, desi pornit de la turnatori (politicieni, artisti, ziaristi si clerici), ajunge intr-un final la Securitate, considerata indeobste unul din cele mai puternice instrumente ale politiei politice.

Desi potrivit miscarilor petrecute in SRI, se dorea o ''lustratie de catifea'', fara ecouri in mass-media, presiunile opiniei publice vor duce la publicarea listei fostilor securisti si la excluderea acestora din cel mai important serviciu secret al Romaniei.

Pe de alta parte, reforma din SRI este impusa de NATO si UE. Decizia de a epura SRI de fostii securisti starneste aprige controverse. Securistii care au servit regimul comunist au lansat ipoteza ca ramanerea ''specialistilor'' in sistem ar fi dus la profesionalizarea actualului serviciu de informatii, lucru nedorit de agentiile straine.

Prin urmare, locul important in topul serviciilor secrete ocupat de Securitate, alaturi de Mossad si KGB, i-ar fi deranjat in mod special pe americani, iar consecintele se simt abia acum, prin faptul ca ''mercenarii'' care au servit regimul ceusist, precum si guvernele care i-au urmat dupa 1989 sunt somati sa paraseasca SRI.

Desi sunt vizati in mod special ofiterii care au lucrat in Directiile I si VI, epurarea nu se reduce doar la acestia. Directia I -numita cinic Informatii Interne este cea mai susceptibila de politie politica, intrucat se ocupa tocmai de limitarea drepturilor si libertatilor cetatenesti - constiinta, libertate de exprimare.

''Activitatea se desfasura in conformitate cu legislatia de atunci si pe baza de ordine venite pe linie interna'', marturiseste sub protectia anonimatului un ofiter in rezerva care a activat la temuta Directie I. Al doilea segment vizat in mod special de autorii lustratiei din serviciile secrete este constituit din ofiterii fostei Directii a VI-a - Cercetari Penale de Securitate.

Adica ofiterii care in urma anchetei politice trimiteau dosarul catre Parchetul Militar.

In zilele Revolutiei au fost trecuti in rezerva toti ofiterii Directiei a V-a Securitate si Garda (care asigurau paza familiei Ceausescu) si ai Directiei a IV-a (Contrainformatii Militare). Ei au fost inlocuiti cu fostii activisti PCR din Armata RSR, care si-au pierdut obiectul muncii.

Ofiterii Directiei a II-a (Contrainformatii Sectoare Economice si Contrasabotaj) si ai Directiei a III-a (Contraspionaj) au fost ''varsati'' in noile structuri ale SRI (Diviziunea Economica, respectiv Diviziunea Contraspionaj).

O buna parte din ofiterii Directiei I au format coloana vertebrala a noii Diviziuni de Aparare a Constitutiei, iar cei ai Directiei a IV-a au infiintat celebra UM0215 - Doi s-un Sfert.

Lustratie cu dedicatie

Presedintele Traian Basescu a declarat in urma cu doua zile ca in decurs de cateva saptamani CNSAS va da publicitatii lista tuturor ofiterilor de Securitate care au activat intre 1948-1989. Surse din SRI sustin ca devoalarea numelor ofiterilor nu este benefica pentru siguranta nationala.

In Ungaria toti ofiterii de Securitate au ramas in activitate si desfasoara munca profesionala calificata pe directiile Transilvania, Slovacia si Voivodina.

De remarcat ca in 1956 ofiterii de Securitate maghiari au provocat un carnagiu pe strazile si in beciurile politiei politice din Budapesta dupa infrangerea revolutiei anticomuniste in care o buna parte din acestia au atarnat in spanzuratori publice. Confruntati cu problema iredentistilor maghiari, slovacii nu au cerut capetele securistilor autohtoni si totusi au fost primiti in UE.

Ofiterii SRI sustin ca publicarea numelor securistilor romani nu va rezolva problema condamnarii vinovatilor care au instalat si mentinut regimul comunist.

Paradoxal, pe liste nu vor aparea generalul Marcu (fostul secretar al Consiliului Politic al Securitatii Statului, politrucul securistilor transferat de la CC al UTC), Tudor Postelnicu, Emil Bobu, Ioan Coman, Constantin Olteanu, activisti de partid care au coordonat munca politica in Securitate, din motiv ca nu au desfasurat munca informativa.

De asemenea, pe celebra lista nu vor figura ofiterii si subofiterii Militiei Populare care au participat la nationalizare, colectivizare si au desfasurat activitati specifice de securitate (cel mai adesea informatorii Militiei si Securitatii erau pasati intre institutii).

Sa nu uitam ca tocmai anchetatorii Militiei au fost condamnati in cazul Gheorghe Ursu si militienii i-au arestat pe ziaristii Creanga si Bacanu in cazul imprastierii de ziare anticeausiste. Toti sefii de posturi de militie comunale aveau retea informativa si dosare de urmarire pe linie de securitate tinute intr-un fiset special, insa ei nu vor fi dati publicitatii.

In Cehia si Germania toti fostii militieni de la sefi de birou in sus au fost lustrati. La noi acestia ingroasa in prezent randurile chestorilor si comisarilor sefi din MAI, aspect pe care ministrul Vasile Blaga il omite cu intentie in luarile sale de pozitie.

Nu vor aparea pe lista lustratilor fostii ofiteri de trupe de securitate care au lichidat fizic luptatorii anticomunisti ascunsi in munti, spre deosebire de Germania si Cehia unde s-a pus semnul egalitatii intre Securitate si Trupe de Securitate.

In vreme ce in cele doua tari apar pe lista publica ofiterii si subofiterii de graniceri implicati in vanarea la frontiera a transfugilor, in Romania lustratia se face selectiv.

Fostii graniceri sunt chestori si comisari de Politie de Frontiera chiar daca le-au mai tras transfugilor prinsi cate o bataie sora cu moartea in pichetele graniceresti. De asemenea, gardienii din inchisorile comuniste care se fac vinovati de moartea zecilor de mii de detinuti politici sunt dati uitarii numai in Romania, nu si in fostele state din lagarul comunist.

Reversul medaliei

Reversul lustratiei in cazul fostilor securisti este reflectat in costurile uriase pe care le implica pensionarea fortata a acestora si in formarea unor noi ofiteri de informatii care sa le preia atributiile. Traian Basescu a declarat ca procentul securistilor din SRI este de 16%, insa nu l-a divulgat pe cel din SIE.

De remarcat totusi ca cei ramasi ocupa functii de conducere, bine remunerate, iar la pensionare, prin Ordonanta Lustratiei (o directiva interna a SRI pornita de la Cancelaria Prezidentiala), vor beneficia ca fostii militieni de sume compensatorii si pensii usor diminuate fata de salariu. O buna parte dintre acestia sunt din promotiile t87-89, deci au varste sub 40 de ani.

E semnificativ cazul coloneilor Gheorghe Olteanu si Ioan Handrea, seful, respectiv adjunctul Sectiei SRI Cluj, ofiteri din promotia t89, care au lucrat trei luni pe linie de contraspionaj in fosta Securitate si ar putea avea parte de aceeasi soarta cu vechii securisti ''imbatraniti in rele''.

Din Sectia SRI Cluj urmeaza sa fie pensionati chiar si ofiteri proveniti din Armata, cum este cazul coloneilor Vadeanu si Garboan, probabil pe motiv de varsta. De remarcat ca in primavara acestui an a fost pensionat generalul Ionel Muresan, seful SRI Cluj, care s-a retras strategic, fiind vizat ca fost ofiter de Securitate.

Mentionam ca, potrivit surselor noastre, la Sectia SRI Cluj sunt vizati de lustratie un numar semnificativ de fosti ofiteri de Securitate, chiar daca nu au lucrat toti in Directia I sau VI, cum este cazul colonelului Tiberiu Borz, sef Birou Investigatii, activitate care a desfasurat-o si inainte de 1989.

Marius Ghilea este un alt colonel clujean care s-a pensionat anticipat din functia de sef SRI Salaj, inainte de a fi lustrat ca fost ofiter de Securitate.

In cele doua judete au fost numiti in locurile de sefi de sectii lasate vacante de vechii securisti, unii mai tineri, din promotiile t88-89, respectiv Gheorghe Olteanu la Cluj si stefan Bolgar la Salaj, care ar putea avea soarta mentorilor lor.

La 24 mai 2006 a fost eliberat din functia de sef al Sectiei Judetene de Informatii Brasov generalul de brigada Maricel Gavrila, ca urmare a disfunctiilor manageriale manifestate in activitate (povestea cu gripa aviara venita din Ungaria).

Dupa eliminarea ultimilor securisti va incepe lupta pentru putere in SRI. Spre exemplificare, la Sectia SRI Bistrita-Nasaud exista presiuni pentru a fi instalat in functia de sef fostul activist PDSR si PSD Eugen Sabo, puternic sustinut pe linie parlamentara. Sabo a fost seful TSD Bistrita si director de programe la Radio 21.

Diviziunea ''Securisti''

La fel cum au fost urmariti de Securitate fostii agenti ai Sigurantei, legionarii si membrii partidelor ''burgheze'', SRI va avea noi atributii pe linia urmaririi fostilor agenti de Securitate. Alaturi de Diviziunile de Aparare a Constitutiei, Contraspionaj si Antiterorism, in SRI se va infiinta la sugestia CIA o noua structura, Diviziunea ''Securisti''.

Problema legionarilor ramane in actualitate conform Constitutiei, la fel ca problema miscarilor de extrema stanga. In situatia in care ofiterii de securitate se vor regrupa in PRM la chemarea Tribunului, SRI va avea motive legale sa monitorizeze activitatea acestui partid.

Paradoxal, in multe situatii, odraslele securistilor care activeaza in SRI vor avea sarcina ingrata sa-si urmareasca parintii. O buna parte din tinerii intrati in SRI sunt fosti activisti TSD sau copii de activisti PSD adusi in institutie pe filierele lui Magureanu si Timofte.

Dupa demisia lui Timofte, tinerii liberali si democrati au inceput sa fie curtati si recrutati pentru incorporarea in institutie. Eliminarea securistilor din SRI este in primul rand o masura propagandistica a actualei puteri. Ofiterii SRI sustin ca procesul lustratiei va afecta siguranta nationala.

Lasati pe drumuri, agentii fostei Securitati ar putea fi racolati de serviciile secrete straine dupa un tipar binecunoscut.