Nu am ghicit de la inceput grupurile de interese din jurul Guvernului

de Ziua de Cluj     Ziua de Cluj
Marţi, 3 octombrie 2006, 0:00


Macovei a disecat, alaturi de echipa ZIUA de Cluj, activitatea si componenta Consiliului Superior al Magistraturii, in care Justitia clujeana are doi reprezentanti. Tot de la ministru am aflat ca nu mai suna telefoanele si ca procurorii de la structura centrala a DNA ar urla ca din gura de sarpe daca s-ar fi facut presiuni asupra lor.

V-ati incheiat misiunea la Justitie? Va ganditi sa plecati la Bruxelles? Primesc intrebari zilnice pe acest subiect. As vrea sa continuu reformele, caci stim cu totii ca nu s-au incheiat. Pe de alta parte, am si ganduri de plecare. Care tin de o decizie personala? Sigur. Decizie personala.

In ce domeniu veti profesa cand veti parasi ministerul? Procuror sau avocat? Nu cred ca voi practica avocatura in Romania dupa aceasta experienta (de ministru - n. red.), de altfel nici inainte nu am practicat-o prea mult. Cat despre meseria de procuror, s-a incheiat de mult etapa aceea din viata mea.

Deci va ganditi sa continuati ca ministru... Chiar nu stiu, am spus ca as vrea sa continuu reformele, daca va fi posibil, si eu o sa simt ca este posibil din punctul de vedere al atmosferei din Romania, inclusiv de natura politica. Deci, trebuie sa poti sa faci ceea ce vrei sa faci. Daca poti sa-ti treci legile, sa faci ceea ce e de facut, atunci da. In mare parte ati reusit...

Dar n-am terminat. Si sunt semne ca nu veti putea termina? Nu stiu. Uneori pare a fi mai greu. Anul acesta a fost mai greu decat anul trecut. Si la anul s-ar putea sa fie si mai greu. De aceea spun: inca e un mare semn de intrebare pentru mine ce o sa fac. Dar candidatura pentru Bruxelles... Haideti sa ne lamurim odata. Nimeni nu scrie vreau sa fiu comisar. Nu se depun candidaturi.

Este o decizie care se ia de catre premier, cu presedintele. Nimeni nu m-a intrebat vreodata, adica premierul nu m-a intrebat: ai vrea sa fii printre cei trei propusi candidati la comisar european?

Care este data limita pentru propuneri? Nu stiu. Am citit in presa ca Parlamentul European va stabili candidatii in noiembrie. Sunteti multumita de activitatea dumneavoastra de pana acum? Sigur, sunt multumita mai ales din punctul de vedere al rezultatului reformelor din perspectiva integrarii. Adica nu mai avem nici un stegulet rosu.

In fine, cu bune, cu rele, stim ca mai avem lucruri de facut, dar intram in Uniunea Europeana peste cateva luni. Va reprosati ceva in acesti aproape doi ani?

La intrebarea aceasta am mai raspuns. Poate imi reprosez lipsa de diplomatie fata de unele grupuri politice din Parlament, fata de CSM. Pe de alta parte, eu nu sunt si nu voi fi niciodata o persoana diplomata, asa ca nu stiu daca trebuie sa-mi reprosez ceva ce n-am cum sa am. Mi se reproseaza tot timpul ca nu sunt diplomata cu parlamentarii si de aceea nu se trec legile.

Mi se spune chiar sa nu ma duc eu sa sustin un proiect, pentru ca numai cand ma vad se enerveaza. Nu mai stiu... Daca nu ma duc, imi spun ca-i lipsa de respect. Poate ca asa e, ca nu se face politica cu lucruri spuse brutal si direct.

Legat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), raportul de tara spune doua lucruri: ca sunt cateva persoane acolo care trebuie sa-si lamureasca incompatibilitatile si ca CSM trebuie sa primeasca mai multe competente. Nu.

Spune de intarirea capacitatii de a face ceea ce are de facut acum! As mai vrea sa va spun un lucru: sa nu va imaginati ca cei de la Comisia Europeana isi fac rapoartele si isi fac constatarile pe baza a ceea ce le spun eu. Noi am avut misiuni de monitorizare, in care au venit experti din statele membre. Si, la randul lor, statele membre nu se bazeaza numai pe Comisie.

Isi trimit proprii oameni, care s-au dus in tara, au vorbit cu judecatorii, au vorbit cu CSM-ul, de nu stiu cate ori au avut intalniri cu membrii CSM.

Concluziile si le trag singuri, nu trebuie sa le spun eu ca cei din CSM au probleme. Deci, o prima problema care a aparut de la inceput in toate rapoartele este ca, deodata, CSM a primit foarte multe puteri prin legile din 2004 si 2005 si inca nu are capacitatea sa-si indeplineasca bine aceste atributii, cum ar fi inspectia, organizarea de concursuri, promovarea etc.

Deci asta este o prima chestiune: sa-si intareasca aceasta capacitate administrativa, sa-si indeplineasca indatoririle si sa dea socoteala pentru ceea ce face.

Comisia Europeana sustine proiectul dumneavoastra de lege privind nominalizarea procurorilor de catre ministru, si nu de catre CSM. Nu este o contradictie apropo de atributiile CSM? Nu. In raportul de acum cateva zile scrie foarte clar, din nou, sa nu se schimbe aceasta procedura. Scrie foarte clar. E un pasaj de cateva randuri. Nu-i nici o contradictie.

CSM are niste atributii in acest moment si inca nu are capacitatea sa si le faca foarte bine, sa si le indeplineasca. Deci comisia spune: CSM sa-si intareasca propria capacitate. Sa stiti ca in nici o tara din Europa nu exista aceasta procedura.

O institutie care nu tine de Guvern si nu e responsabila in nici un fel, in fata nimanui, nu numeste procurorii sau conducerea parchetelor. Singura tara in care exista un CSM apropiat cu al nostru, apropo de puterea si asupra procurorilor, este Italia.

Nu vreau sa fac comparatii, dar toate celelalte state din Europa, nu mai vorbesc de Statele Unite, au procurorii in Executiv, evident cu libertate pe dosar, pentru ca organizarea luptei impotriva criminalitatii e sarcina Executivului, nu? La noi este o exceptie. Ati vazut interviul public, la care a fost toata presa, cu doamna Kovesi la CSM.

Nicaieri in Europa nu se intampla asa ceva. Se numeste procurorul general, punct. Noi, fiindca venim de unde venim, facem aceasta transparenta. Nu e nici o contradictie. Potrivit Constitutiei, CSM este garantul independentei. Acum, CSM face mult mai multe lucruri. De exemplu, are atributii pe linie de organizare a instantelor si parchetelor. Repet, CSM nu raspunde in fata nimanui, a Parlamentului, a cuiva.

Daca vor sa infiinteze o instanta undeva, o infiinteaza, daca vor s-o desfiinteze, o desfiinteaza! Vi se pare normal ca o astfel de putere sa fie in mainile unei institutii administrative care nu raspunde in fata nimanui? In clipa aceasta, Guvernul, Parlamentul ar putea spune: poporul e nemultumit de Justitie. Deci trebuie sa regandim sistemul.

As mai vrea sa spun ceva: cele mai multe din puterile de azi ale CSM-ului s-au dat in a doua parte a lui 2004, cand trebuia sa se inchida capitolul de Justitie si nu se inchidea, pentru ca lucrurile mergeau foarte prost
Si atunci s-a mutat dintr-o extrema in alta.

A fost ministru trei ani si ceva doamna Stanoiu, care avea toate aceste puteri de numire de sefi si le-a folosit abuziv, netransparent, si atunci, pornind de la ce a facut in practica un ministru, s-au transferat rapid, fara sa se mai gandeasca la cum trebuie sa fie ca sistem, la principii, toate puterile la CSM, pe prezumtia ca CSM, fiind compus din reprezentanti ai magistratilor, o sa fie un

organism bun, responsabil etc. S-a facut in graba, aceasta vreau sa spun, fara o analiza.

Este reprezentativ CSM-ul pentru corpul magistratilor? Cand s-a constituit, au fost discutii despre cum au ajuns unii oameni acolo, legat de unele intelegeri... Da. S-au mai dat mese... Plus ca majoritatea detin functii de conducere, deci fac parte dintr-o anumita zona a Justitiei.

Este reprezentativ sau nu? Cred ca nu e reprezentativ, in sensul ca in tara exista judecatori si procurori mult mai buni ca profesionisti, dornici de reforma, de schimbare si fara probleme din punct de vedere etic. Din pacate, cei mai multi din cei care sunt astazi in CSM nu sunt oamenii vremurilor noastre, care sa faca aceste schimbari.

Sunt oamenii trecutului, care nici nu cred ca inteleg cum ar trebui sa se schimbe lucrurile.

Atunci, din moment de Curtea Constitutionala este un cimitir de dinozauri, la Inalta Curte de Casatie si Justitie toti magistratii care au facut servicii politice si-au gasit un loc caldut, CSM-ul este cum este, iar majoritatea sefilor de instante si parchete au ramas aceiasi din vremea PSD, s-a facut reforma pana la urma?

Bun, dar s-au intamplat alte lucruri. Aceasta veti si vedea. Raportul de acum cateva zile spune ca Justitia a evoluat mai ales din punct de vedere administrativ. Aceasta inseamna bani, salarii, informatizare. Toate aceste lucruri trebuia sa le schimbam. Concursurile pentru ocuparea functiilor de conducere le-a organizat CSM, prin INM (Institutul National al Magistraturii - n. red).

In unele locuri a iesit bine, in altele a iesit prost. In multe locuri nu se inscrie nimeni si aceiasi sefi raman cu delegatie.

Trebuie convinsi oamenii buni sa vina la concursuri, pentru functiile de conducere. Am auzit ca exista inca reticente, ca exista teama, ca fostii sefi care vor sa ramana cu delegatie le spun celorlalti nu candidati ca, oricum, n-o sa luati concursul si, dupa aceea, va arat eu voua. Candidatii ar trebui sa nu mai aiba astfel de temeri si nici restrictii asupra lor. Dar cred ca, cu timpul, se vor rezolva aceste lucruri.

Trebuie sa ne amintim si ca cei care sunt astazi sefi reprezinta, practic, numiri de natura politica, pentru ca au fost numiti sau propusi de ministru pe vremea cand ministrul avea aceste puteri; asa cum e domnul Lupascu, care e propunerea doamnei Stanoiu, presupun ca si la domnul Andreies (presedintele Curtii de Apel Cluj, Virgil Andreies - n. red.) e acelasi lucru.

Acum, aceste lucruri s-au uitat. Cred ca nici nu mai e cazul, efectiv, sa ni le amintim.

Din punctul meu de vedere, daca ei nu pleaca si nu inteleg ca nu mai e vremea lor, trebuie sa lucram cu ei, ca nu avem alta varianta. Deci, reforma va merge mai incet. Compozitia CSM va ingreuna clar schimbarile. Nu aveti posibilitatea legala de a-i schimba? Nu am. Au mandat constitutional de sase ani.

Cum ii place doamnei Costiniu (presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, Viorica Costiniu - n.red.) sa spuna, CSM raspunde in fata magistratilor si magistratii in fata CSM.

A raspunde in fata lui B, B in fata lui A si ai pus punct si noi toti o sa ne uitam cum lucrurile merg prost si, in fata noastra, a opiniei publice, nu raspunde nimeni. Ati avut, recent, o problema, o greva a grefierilor. Circula o informatie ca ati fi semnat un ordin sa ii penalizati pe grevisti. Ati luat astfel de masuri? Categoric ca nu. Sunt mai multe lucruri de spus.

Unu, ca personalul auxiliar din Justitie, potrivit legii, nu are voie sa faca greva pentru a determina adoptarea unei legi. Asta-i legea conflictelor de munca. Ei sustin ca nu doresc adoptarea unei legi, dar doresc aplicarea unei prevederi din legea statutul personalului auxiliar, iar eu am spus ca acela va intra in vigoare atunci cand va fi legea salarizarii. Aici, problema este de procent.

Noi suntem gata cu noua lege de salarizare, dar care opereaza o crestere de 13-15 la suta, cat e cresterea bugetara pe tot sistemul bugetar, si ne indeplinim obligatia stabilita printr-o lege anterioara. Dar ei doresc o crestere medie de 40 la suta, care nu e de acceptat. Acum, au oprit greva, caci iarasi negociem cu Ministerul Muncii si cu cel al Finantelor.

Eu am discutat destul de mult cu grefierii si ii inteleg ca lucreaza mult si greu. Tot timpul imi spun ca ei sunt altfel fata de ceilalti, altfel decat profesorii, decat doctorii, ca muncesc mai greu si in alte conditii.

Voi incerca sa le obtin o marire mai substantiala, mai ales in perspectiva preluarii unor atributii de la magistrati, dar nu sunt de acord cu aceasta rupere totala de alte categorii profesionale din Romania.

Cum ramane cu raspunderea magistratilor? E un amendament care a fost introdus in Camera Deputatilor de un deputat PSD, domnul Nicolici, un amendament respins la comisie, dar adoptat in plenul Camerei. Eu m-am opus si la comisie, si in plen. Am informat CSM si, personal, pe doamna Costiniu de la AMR in momentul in care se mai putea face ceva, deci inainte de adoptare, si au ridicat din umeri.

Nu li s-a parut un subiect interesant. De aceea, nu inteleg acum ce rost are protestul magistratilor, cand a intrat in vigoare o prevedere si de ce n-au facut ceva cand puteau sa schimbe ceva. Deja, nu mai ma uit la aceasta organizatie (AMR - n. red.) ca la una profesionista si eficienta.

Te duci in procesul parlamentar si incerci sa schimbi acolo. Sa tipi dupa aceea inseamna doar sa arati ca tipi si tu. Judecatorii au spus ca noua prevedere din Codul de procedura penala privind raspunderea magistratilor le afecteaza independenta si le influenteaza negativ judecata.

Trebuie sa existe o forma de raspundere, caci suntem in tara unde ei, de-a lungul timpului, au gresit si n-au raspuns. Dar asa cum s-a introdus acum in lege, nu cred ca e in regula. Cred ca trebuie sa nuantam. De exemplu, raspundere pentru orice incalcare de procedura nu cred ca e in regula.

Pana la urma, si o comunicare de acte, trimiterea de citatii, sunt proceduri si poate scriu nu stiu ce (pe citatii sau in comunicari - n. red.). Sigur ca sunt acele conditii din Constitutie: cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Si eu ma gandeam la asta, dar ar fi trebuit gandit mai mult, nu facut asa repede. Nu pentru orice lucrari de procedura. Raspunderea disciplinara pentru incalcarea regulilor de procedura apare numai daca s-a comis cu rea-credinta sau grava neglijenta. Eu vreau sa va spun cum vad o astfel de raspundere, asa cum e ea acum operata in lege: Statul plateste pentru o eroare judiciara.

Dupa aceea trebuie sa se dovedeasca intr-un fel ca acel judecator sau procuror a dat acea solutie sau a adoptat acea masura cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Dar acesta poate fi continutul unei infractiuni, de pilda abuz in serviciu, si atunci trebuie sa am un dosar penal, un procuror care sa faca cercetare impotriva unui alt procuror sau judecator si apoi o condamnare definitiva. In felul acesta se va stabili rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca acestea sunt, deja, elemente infractionale.

Sau, daca nu se stabileste in penal, sa se stabileasca in raspunderea disciplinara. Asta inseamna dosar la CSM si solutie care ramane definitiva la Inalta Curte. Adica inca o parte procesuala disciplinara sau penala. Chiar cred ca nu are de ce sa le fie teama magistratilor in aceste conditii. As mai vrea sa spun ceva, pentru ca am auzit multe afirmatii venind chiar din partea magistratilor.

Au zis ca, din momentul in care suntem numiti judecatori sau procurori, exista o prezumtie ca nu gresim si avem garantia independentei. Ca atare, trebuie sa nu-i controlezi, trebuie sa nu faci nimic care sa le afecteze independenta. Asa ar fi normal.

Dar, intr-o tara in care exista o politica de resurse umane, pana ajungi sa fii numit judecator sau procuror, treci prin multe etape de verificare, or noi cu judecatorii si procurorii din 1989 am mers mai departe, apoi au intrat cei facuti in INM, cu pregatire, dar politica de resurse umane nu a existat vreodata.

Deci nu poti acum sa spui ca, o data ce sunt judecator, exista o prezumtie ca eu nu gresesc niciodata si nu trebuie sa fiu controlat. Acest lucru este posibil doar dupa ce ai o politica serioasa de resurse umane. Le dai unor oameni independenta totala, dar dupa ce controlezi cine intra in profesie. La noi nu a existat un astfel de control.

Inca nu exista condamnari penale la categoria marea coruptie... Schimbarea conducerii DNA am facut-o incepand din august anul trecut, cu domnul Morar si, apoi, in septembrie, ceilalti. S-au evaluat oamenii, s-au mai facut schimbari. Vorbim de o perioada de un an, timp in care nu aveai cum, fizic, sa ai si condamnari. Ca sa ai condamnari, trebuie sa ai trimiteri in judecata si cercetari.

Asta este ce-a facut DNA si, zic eu, cu mult succes. A facut cercetari si a trimis in judecata, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata in Romania. Nu mai spun ca, in dosarele care au ajuns la instanta de judecata - uitati-va la ele -, se cam dau termene de amanare. Unele dosare se tot amana din ianuarie.

O sa spuna ca procedura le permite. Da, le permite procedura, dar la fel de bine depinde de modul cum tii in mana sedinta de judecata. Poti sa accepti cereri de amanare sau sa nu accepti.

Senzatia publica e ca lucrurile merg, dar ca mai mult vor sa para ca merg: se fac arestari preventive, cu spectacol mediatic, iar dupa aceea oamenii sunt eliberati si se intra intr-o zona mai linistita, precum cazul vamesilor de la Otopeni. Punerea in libertate e decisa de judecatori...

Sigur ca o sa privim pana la sfarsit ce se va intampla, dar punerea in libertate nu a fost motivata din lipsa de probe sau incalcari procedurale, ci de faptul ca pot fi cercetati si in stare de libertate si, din cate retin eu, au interdictie de a parasi tara. Oamenii pot fi cercetati si in stare de libertate.

Dar pot ajunge la CEDO dupa ce o instanta a hotarat arest preventiv si, apoi, alta instanta i-a eliberat... Nu. Le-a dat drumul, de exemplu la vamesi, cu interdictia de a parasi tara. Asta inseamna ca sunt probe de vinovatie, dar eu, ca judecator, consider poate fi cercetat liber. Asta e absolut in regula. Nu e incalcat nici un drept.

E vorba de arestarea nelegala, cand poti sa ajungi la CEDO. Cand cineva a fost arestat nelegal, adica fara probe, n-a comis el infractiunea sau alte motive. Prin urmare, faptul ca esti pus in libertate de judecator nu presupune o incalcare anterioara a dreptului la libertate.

Ce se intampla cu proiectul Agentiei Nationale pentru Integritate? Trebuie sa treaca de Parlament, acum, pe ultima suta de metri. Trebuie sa treaca si va trece, dar trebuie sa vedem cum trece. Noi, in clauza de salvgardare, care prevedea amanarea integrarii, aveam niste obligatii si una dintre ele era ca, pana in martie 2005, sa facem strategie si plan de reforma anticoruptie.

Ne-am gandit noi, acolo, la Ministerul Justitiei, impreuna cu ONG-urile, ce vrem ca masuri anticoruptie.

Am pus declaratiile de avere pe acest format foarte detaliat, pe care trebuie sa-l paziti bine dupa 1 ianuarie 2007, si am pus Agentia de Integritate care sa controleze incompatibilitati, averi si conflicte de interese. Acest document a fost adoptat prin Hotarare de Guvern, publicat in Monitorul Oficial, tradus in engleza si trimis cu bucurie la Comisia Europeana.

In acel moment, devine un angajament. Probabil ca multi politicieni nu si-au imaginat ca noi facem tot ce-am scris acolo. Noi, acum, nu facem decat sa urmam pas cu pas ce scrie acolo.

Proiectul ANI, asa cum arata astazi, exista de multe luni, dar nu am putut sa-l trec prin Guvern, pentru ca acest proiect poate sa intre pe ordinea de zi a Guvernului doar dupa ce avem acordul tuturor partidelor din coalitie.

Asa ca, vreo doua-trei luni, ne-am intalnit cu reprezentanti ai partidelor din coalitie si cu Cristian Diaconescu de la PSD si am ajuns la niste chestii inacceptabile pentru mine.

De cate ori am incercat sa pun ANI pe ordinea de zi a Guvernului - de multe ori -, nu am reusit. Eu mi-am depasit orice limite, nu mai e raspunderea mea. Va place sa faceti politica? Nu. Puteti face reforma fara sa faceti politica? Da. Sunt lucruri care nu-mi plac deloc in politica. Le-am vazut pe parcurs, dar mi-am continuat drumul.

Sigur, din punct de vedere politic, iti trebuie fonduri. Daca iti taie fondurile Guvernul, atunci va fi mai greu. Mai este adoptarea de legi. In rest, nu depinde de politic reforma Justitiei. Decat in sensul ca politicul sa nu intervina. Dar va spun: orice s-ar vorbi, nu mai suna telefoanele. Daca o fac unii, individual...

La mine nu vine nici o interventie, sau nu mai vine, si nici direct la DNA. Cei de la Bucuresti, de la DNA, ar urla ca din gura de sarpe. Va era mai usor daca aveati o functie politica intr-un partid?

Nu stiu. Chiar cred ca e mai bine asa. PD-ul ma sustine, a fost partidul care a votat constant pentru initiativele pe care le-am avut si, pe de alta parte, nu am fost chemata la nici o sedinta de partid, nu am primit ordine pe linie de partid de la vreun presedinte de partid. Ma uit si eu cand se intalnesc si vorbesc intre ei: Da, sefu’.

Eu apreciez foarte mult aceasta distanta politica pe care am tinut-o. Se ocupa fostul procuror general Ilie Botos cu precadere de structura de crima organizata, care are recomandari bune in afara tarii?

Procurorul general trebuie sa organizeze, sa restructureze tot parchetul din tara asta, nu sa se ocupe de o structura. Chiar daca (Ilie Botos - n. red.) se ocupa si de celelalte, nu mergea bine sistemul. Ati vazut diferenta de incarcatura intre parchetele Curtilor de Apel si parchetele mai mici.

E clar ca trebuie sa iei oameni de la parchetele Curtilor de Apel si sa-i duci la parchetele mai mici. La noi s-a facut invers: s-au tot promovat la parchetele superioare, unde se sta mai mult degeaba. Chiar daca dosarele sunt mai complexe, sunt putine. Aici va exista opozitie din partea parchetelor Curtilor de Apel, dar eu asa vad acest pas.

Se mentine nivelul de procuror de Curte de Apel, dar trebuie readusi in productie. Care este relatia dumneavoastra cu presedintele Traian Basescu?

E buna. A fost principalul sprijin? Da. Si Partidul Democrat. Si principalul blocaj? Grupurile nelegitime de interese din jurul Palatului Victoria? Pe care eu nu le-am ghicit de la inceput. Evident, la un moment dat, le-am vazut si am spus asta public. La inceput, am crezut ca suntem toti niste ingerasi care vrem sa facem aceste reforme. E clar ca sunt interese economice mari.

Ce mai urmeaza in ceea ce priveste reforma Justitiei? Lucram la finalizarea Codului de procedura penala, a Codului de procedura civila si a Codului Civil, care vor schimba radical fata proceselor. O sa fie procese scurte, cu putine cai de atac, si se vor intampla altfel lucrurile decat acum.

O initiativa pe care o spun azi, prima data in public, este legata de faptul ca am constatat ca exista diverse reglementari cu privire la suspendarea dintr-o functie publica, atunci cand esti cercetat penal. Sunt situatii diferite pentru magistrati, executori, prefecti, pentru cei din Armata.

La diverse functii publice sunt diverse momente in care intervine suspendarea si nu este normal sa fie asa. Trebuie sa fie pentru toata lumea la fel. O sa vin cu un proiect de lege care sa-i aduca pe toti la acelasi nivel.

Cu ce conditie veti ramane la minister? O garantie ca lucrurile vor merge pe calea reformelor, din punct de vedere politic. Sunteti apreciata mai mult peste hotare? Aici (in tara - n. red.), am vazut si eu ca mai incurc lumea. Nu stiu daca stiti ca Ministerul Justitiei da avize de legalitate pentru aproape toate actele normative.

Si n-am dat in multe situatii, inclusiv la Ministerul Economiei si Comertului. Ce veti face cu arhiva SIPA (Serviciul Intern de Paza si Anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei, astazi desfintat - n. red.)?

A fost inventariata si raman notele informative despre magistrati facute in perioada 1990-2006. In acest moment sunt incuiate si nu s-a uitat nimeni in ele. Vreau sa gasesc cateva persoane care sa le inventarieze, ca sa vada ce fel de preocupari aveau, dar nu sa le faca publice. Sa ne spuna cam ce-a facut acest serviciu.

Grija mea cea mare este ca aceste informatii, care sunt adevarate sau false, sa nu apara pe piata. Trebuie sa ramana sigilate, sunt memoria institutionala a Ministerului Justitiei.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















109 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by