Inghesuit, imbicsit, fara parcari, cu blocuri rasarite in curtea casei si cu cladiri de birouri atit de lipite unele de altele incit ferestrele devin o investitie inutila, Clujul pare un monstru imobiliar cu mai multe capete care incearca sa se inghita unul pe celalalt.
"Buna dimineata, vecine!"
Explozia constructiilor din ultimii ani a dus la aparitia pe piata Clujului a unor adevarati mutanti arhitecturali, a declarat ieri Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania, in cadrul conferintelor organizate de revista „Banii nostri".
Transformat pentru o jumatate de zi in fotoreporter, arhitectul a surprins instantanee inedite ale pietei imobiliare clujene: blocuri atit de apropiate unele de altele incit vecinii isi pot da mina daca ies pe balcon (in cartierul Europa - Zorilor Sud - sau in capatul strazii Brancusi); biserici a caror constructie in centrul orasului a fost abandonata, lasind o cicatrice inestetica (Catedrala
Greco-Catolica din Piata Cipariu); balcoane amplasate anapoda; constructii moderne de sticla care eclipseaza cladiri ce sint adevarate monumente istorice (fostul sediu Romtelecom, actual Banca Transilvania fata de vechea cladire a Postei).
Toti peretii, exteriori
Lista aberatiilor in constructii poate continua cu ansambluri rezidentiale amplasate in mijlocul cimpului, fara cale de acces sau utilitati (in cartierul Buna Ziua) si cu zone rezidentiale in care fiecare vila sau casa a fost construita dupa propriul interes, fara a exista o viziune de ansamblu (strada Cimpului).
Exista chiar si blocuri care, din lipsa de spatiu, au fost construite in asa fel incit toti pereti apartamentului sint exteriori - sa te tii aici cheltuieli cu incalzirea pe timpul iernii!
Constructii pe tava
Serban Tiganas a atras atentia si asupra pliantelor si machetelor publicitare de prezentare a proiectelor imobiliare: „Acestea plaseaza constructia decontextualizat, pe tava, or Clujul nu mai este de mult o tava. Sintem pacaliti, indusi in eroare".
Indiferent ca este vorba despre un nou shopping center, o cladire de birouri sau un ansamblu de locuinte, acestea trebuie sa se integreze perfect in zona aleasa ca amplasament, sa respecte un design de calitate si principiul durabilitatii.
Solutii
Exista, totusi, sperante ca orasul nostru sa arate in cele din urma ca un oras european adevarat. „Pentru Centru, trebuie avute in vedere reabilitarea si protejarea. Pentru spatiile de locuire, trebuie sa primeze infrastructura si o anume etica a contructiilor, la fel ca in cazul proiectelor de dezvoltare, unde trebuie sa domine fair-play-ul.
Iar in materie de urbanism, conteaza strategia si consecventa. In ceea ce priveste arhitectura, ea trebuie pur si simplu sa existe", crede presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Transilvania. „Speculatia imobiliara trebuie transformata intr-o realizare arhitecturala", conchide Dorin Stefan, vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
Acesta adauga ca „orasele importante ale Romaniei - cum sint Bucurestiul si Cluj-Napoca - sint orase istorice, nu ne asezam pe un teren viran, ci pe o istorie inglobata".
Clujul, "bolnav de locuire"
In acest moment, piata imobiliara a Clujului este dominata de construirea de ansambluri rezidentiale, si mai putin de cladiri de birouri. „La Cluj, noi sintem bolnavi de locuire, valul seismic al constructiei de birouri nu ne-a lovit inca, asa cum se intimpla la Bucuresti", spune Tiganas.
Pe cind primele demolari si in Cluj?
In Capitala s-a trecut deja la primele demolari ale unor constructii care nu respecta principiile durabilitatii si esteticului. „Dupa 16 ani, incepem sa ne punem problema pretului si in functie de calitate", spune Dorin Stefan.
"Bucurestenii incep deja sa abandoneze cartierele prost construite, in care vecinul sta la 2 metri si nu poti iesi cu masina din curte decit dupa plecarea acestuia", adauga vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania.
