Revolutie in industria textila botosaneana. Un italian a investit peste 100.000 de euro intr-o fabrica de confectii din Botosani care va produce in nume propriu, in afara sistemului lohn. Este pentru prima data in ultimii 16 ani cand la Botosani se demareaza o astfel de productie, pana acum toate marile fabrici s-au dezvoltat in sistem lohn.

Practic, noua fabrica va crea un obiect vestimentar de la A la Z, adica va cumpara materia prima, va asigura productia si, cel mai important, va comercializa in nume propriu articolul de imbracaminte.

„Vorbim de o investitie importanta nu doar la nivel local, avand in vedere ca in tara sunt foarte putine proiecte de acest fel, si asta ii confera si o mai mare importanta”, a declarat Tincu. Acesta a precizat ca au fost montate liniile de productie si ca a fost pregatit personalul necesar demararii proiectului. O parte din forta de munca utilizata va proveni de la Rapsodia Conf.

In prima faza, pana in 2007, se va lucra din punct de vedere al operatiunilor tehnice si organizatorice, urmand ca de la inceputul anului viitor activitatea sa fie extinsa si la productie si comercializare a produselor finite.

In prezent, 98% din industria usoara botosaneana produce in sistemul lohn, adica primeste materia prima si modelul articolelor vestimentare si nu fac altceva decat sa produca un anumit articol, fara a avea grija si de vanzarea acestuia. Tot sistemul lohn anima si operatiunile de import-export din Botosani, fabricile de confectii detinand 90% din ponderea acestor operatiuni.

Si alte fabrici vor renunta la sistemul lohn

Un alt director de fabrica de confectii din Botosani a declarat ca in viitorul apropiat societatea pe care o conduce isi va reorienta investitiile catre productia proprie de articole vestimentare.

„In cel mult doi ani vom crea o lini proprie de produse si vom incerca sa ne extindem in primul rand catre pietele din Rusia si tarile din fostul URSS, deoarece pietele din Vest sunt pline de produse consacrate de ani de zile”, a declarat omul de afaceri.

O astfel de investitie necesita sume importante de bani, precum si un personal bine calificat si care sa beneficieze de un nivel de salarizare cu mult mai mare decat cel valabil in momentul de fata.

Concedieri la fabricile mici, nevoie de forta de munca la cele mari

Concedierile din industria usoara sunt iminente, sustin directorii fabricilor de profil din judetul Botosani. Acestia afirma ca instabilitatea economica, cresterea excesiva a taxelor si impozitelor, instabilitatea cursului leu/dolar si conditiile impuse de Uniunea Europeana vor duce inevitabil la concedieri in acest domeniu. Principalele vizate de aceasta masura sunt firmele mici si mijlocii.

Societatile mari de profil nu vor efectua concedieri in acest an. „Avem foarte multe probleme, cum ar fi cresterea taxelor si impozitelor, cursul valutar, toate acestea duc automat la concedieri. Din cate stiu acestea vor fi la nivelul intregii tari, dar in ceea ce priveste Botosanii lucrurile sunt clare la nivelul micilor producatori, cei care lucreaza la mana a doua sau a treia.

Fabricile mari rezista si vor mai rezista ani buni, insa micile fabrici, care sunt sau mai bine spus erau destul de multe, au o soarta total neprielnica”, a declarat directorul unei mari fabrici de confectii din municipiu. In timp ce micile firme de profil sunt amenintati cu falimentul, marii producatori se confrunta cu o alta problema: lipsa fortei de munca.

Confectionerii care lucreaza la firme mici evita sa se angajeze la marele fabrici din municipiu din cauza volumului mare de munca pe care trebuie sa-l depuna si a salariilor mici cu care sunt rasplatiti pentru acesta.

Patronii din domeniu sustin insa ca aceasta problema a lipsei de personal se va rezolva dupa ce micii producatori vor falimenta, iar forta de munca ramasa disponibila se va reorienta catre marii jucatori ai acestei piete. Marii producatori de confectii solicita lunar Agentiei Judetene de Ocupare si Formare a Muncii sute de muncitori, insa primesc doar 10-20% din cat cer.

Lipsa de personal si respectarea termenelor de predare a comenzilor a dus la prelungirea programului de munca al fabricilor si cresterea volumului.