Sibiul este primul oras din Romania care va primi titlul de capitala culturala europeana. O carte de vizita extrem de importanta pentru viitor dar care implica un volum de munca si de investitii incredibil de mare. Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu, vorbeste despre ce inseamna titlul de capitala culturala pentru orasul pe care il conduce de 6 ani de zile

Reporter: Domnule primar, care credeti ca este punctul forte al Sibiului, care recomanda acest oras pentru titlul de Capitala Culturala Europeana?

Klaus Johannis: Sibiul este un oras foarte frumos, cu o viata culturala bogata care isi merita statutul de Capitala Culturala Europeana. In aprilie 2004, Proiectul „Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007“ a fost prezentat la Bruxelles, in fata unui juriu format din membri nominalizati de institutiile europene.

Juriul a apreciat creativitatea programului propus pentru 2007 si traditia de mai mult de un deceniu a Sibiului in domeniul festivalurilor de teatru, film antropologic, fotografie sau jazz.

Juriul de selectie a apreciat tema programului (Un oras al culturii - Un oras al culturilor), ideea tandemului Est-Vest cu Luxemburgul cat si parteneriatele europene pe care Sibiul le are si care sunt integrate in program.

Trasatura care s-a remarcat in cazul Sibiului a fost multiculturalitatea, considerata o contributie perfecta si simbolica din partea orasului nostru si a Romaniei la constructia europeana.

Sibiul a avut o viata culturala destul de bogata si pana acum, dar pentru 2007 se construiesc un numar impresionant de proiecte culturale, se reabiliteaza infrastructura generala a orasului si se incearca refacerea si restaurarea centrului istoric.

Rep.: Care este locul dumneavoastra preferat din acest oras, care l-ati recomanda turistilor care vor veni in Sibiu in anul 2007?

K. J.: Intreg centrul istoric va fi cu siguranta de mare interes pentru turistii ce vor vizita Sibiul in 2007. Le recomand vechile ziduri de imprejmuire ale cetatii, cladirile din centrul istoric, ansamblul celor trei Piete, Turnul Sfatului, Podul Mincinosilor, Muzeul Brukenthal, Muzeul in aer liber Astra.

Daca ar fi sa fiu subiectiv, as recomanda Biserica Evanghelica si curtea liceului Brukenthal. Acesta este un loc pe care il vizitez de fiecare data cu placere.

Rep.: Credeti ca dezvoltarea turistica a Sibiului va putea fi sustinuta si dupa anul 2007?

K. J.: Pregatirile Sibiului pentru evenimentele din cadrul Programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 au inclus interventii in domeniul infrastructurii urbane, al infrastructurii culturale cat si in pregatirea programului cultural propriu-zis.

Aceste investitii nu au fost facute exclusiv pentru anul 2007, au fost gandite in asa fel incat dupa terminarea programului cultural investitiile sa ramana in oras, sa il faca mai bun, inclusiv restaurarile si iluminatul public din centru. Pentru toate lucrarile de infrastructura care se fac in Sibiu, in ultimii doi ani, s-au consumat in jur de 100 de milioane de euro.

Intr-adevar in ultimii doi ani Primaria Municipiului Sibiu a eliberat nu mai putin de sase autorizatii de constructie pentru hoteluri. Aceasta incredere a investitorilor in industria hoteliera mi se pare normala. Hotelierii cunosc bine piata turismului si stiu la ce sa se astepte.

Unele hoteluri nu vor fi terminate in anul 2007 ceea ce inseamna ca unii oameni au inteles ca dezvoltarea turismului in Sibiu nu se va incheia in 1 ianuarie 2008.

Dupa experienta capitalei culturale, Sibiul va deveni un oras cunoscut, poate dupa capitala tarii cel mai vizibil oras din Romania. Mizand pe aceasta vizibilitate crescuta, credem ca vom atrage in plus investitori spre Sibiu, care si asa este o locatie economica foarte buna.

In al doilea rand, vom atrage un numar important de turisti, in special turisti culturali ce vor gasi Sibiul ca pe un centru cultural important, care le va oferi o varietate in ceea ce priveste petrecerea timpului liber. Evaluarile noastre sunt de 400.000 - 500.000 de turisti in plus fata de un an obisnuit. In 2005, am avut cam 200.000 - 300.000 de turisti.

Probabil ca acest flux de aproximativ 800.000 de turisti nu se va mentine, insa cu siguranta numarul turistilor care vor vizita Sibiul va creste considerabil.

Rep.: Cat de greu este sa pregatesti un oras pentru a deveni Capitala Culturala Europeana?

K. J.: Cum acest titlu inseamna inainte de orice, organizarea unor evenimente culturale de amploare, cheltuielile presupuse de acest program au fost pe masura. Uniunea Europeana contribuie cu sume relativ mici, urmand ca restul banilor necesari pentru organizarea spectacolelor sa fie asigurati de Sibiu in colaborare cu surse guvernamentale, plus atragerea investitorilor privati.

Primaria a finantat in ultimii doi ani cu aproximativ 50-60 de milioane de euro lucrarile mari de infrastructura si reabilitare a centrului istoric si va finanta o buna parte din cele 10,5 milioane de euro cat se estimeaza ca va costa programul cultural propriu-zis.

Noi am avut foarte multe investitii in Sibiu, fapt ce ne-a pus in situatia sa ne putem permite aceste pregatiri pentru Capitala Culturala Europeana datorita veniturilor suplimentare consistente, provenite din impozite.

Nu a fost o misiune deloc usoara deoarece evenimentul, fara precedent in Romania, se desfasoara pe durata unui an de zile, insa nu am lasat ca lipsa unei experiente anterioare si decalajul din punct de vedere al infrastructurii intre un oras ca Sibiul si un oras european sa se faca simtit. Am mizat pe calitatea programului cultural oferit si sunt convins ca va fi o reusita.

Rep.: Care este destinatia turistica preferata de dumneavoastra si de ce?

K. J.: Destinatia mea preferata este Sibiul.

Rep.: Va multumesc