Tot romanul de rand a fost familiarizat, de cativa ani incoace, din filmele americane, cu expresia „the most wanted”.

Infractori periculosi sau autori ai unor tunuri de neimaginat aproape, si romanii nostri se pot incadra cu succes la capitolul „most wanted”, mai ales in conditiile in care ei si-au luat, de mult, talpasita din tara de origine, stabilindu-se prin Suedia sau Canada, de exemplu. Este, in contextul acestei exemplificari, si cazul lui Gregorian Bivolaru zis Guru sau Leonida Teohari.

Ce au cei doi in comun pe langa faptul ca sunt incadrati la capitolul „Cei mai cautati” pe site-ul Politiei Romane? Ei bine, amandoi au avut legaturi stranse cu orasul Constanta - primul a corupt la malul marii o minora, iar cel de-al doilea s-a nascut chiar in Constanta.

In plus, cei doi fac parte dintr-o lista de 30 cei mai cautati infractori, pe numele carora au fost emise mandate de arestare preventiva sau de executare a pedepsei cu inchisoarea.

Pe langa colegul "most wanted” Gregorian Bivolaru, constanteanul (de origine) Leonida Teohari se mai afla pe o lista a politiei in care mai apar nume celebre precum Omar Hayssam sau personaje cautate pentru omor, cum sunt Gheorghe Vaduva, Sebastian Cionca,Vasile Arindas, Ilie Pirlea ori Mircea Vitan.

Pe aceeasi lista a "vedetelor” pe care abia asteapta sa puna mana autoritatile romane se mai inscriu si personaje care au comis infractiuni economice, intocmai ca si Leonida Teohari, de 59 de ani, care a fost condamnat de catre Judecatoria Sectorului II Bucuresti, in anul 1998, la o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune comisa in dauna a doua

unitati comerciale. Povestea lui Teohari plecat din orasul de bastina Constanta in capitala este extrem de captivanta. Astfel, acesta a reusit performanta, in perioada februarie 1990 - august 1991, de a crea un program pentru modernizarea agriculturii romanesti, dar care s-a dovedit a fi, in final, o mare teapa la adresa statului roman si mai ales a mai multor banci.

Programul denumit "Darianne”, de retehnologizare a agriculturii romanesti si care viza - chipurile - 15 judete, a parut atat de convingator, incat autoritatile romane, mai exact Ministerul Agriculturii, Ministerul Finantelor, dar si alte entitati, i-au acordat avizele necesare punerii pe picioare a programului.

In fapt, "Darianne” a fost doar un paravan al inteligentului Teohari pentru savarsirea mai multor inselaciuni in dauna a doua unitati bancare - Banca Dacia Felix Cluj-Napoca (de unde a obtinut 27,6 milioane dolari SUA) si Credit Bank Bucuresti (de unde a obtinut 25,5 milioane marci germane).

Mergand insa mai departe pe firul povestii, aflam ca Teohari a reusit, in anul 1992, in derularea programului mentionat, sa incheie mai multe contracte cu diverse societati comerciale din Italia, respectiv Danemarca, in baza carora a achizitionat utilaje destinate introducerii de noi tehnologii in industria alimentara romaneasca.

Pentru achizitionarea acestor bunuri, intrucat Teohari s-a dovedit a fi un tip mai mult decat convingator in demersurile sale, programul a fost finantat de catre banca DiNapoli, cu girul a doua organisme guvernamentale italiene - BACE (organism de asigurari) si IRI (organism pentru promovarea investitiilor in strainatate), respectiv de banca Den Danske din Danemarca, totul in baza avizelor Bancii Nationale a Romaniei.

Pentru gestionarea si administrarea creditelor de care a beneficiat programul initiat de Leonida Teohari, BNR a desemnat ca intermediari bancile mentionate anterior - Dacia Felix si Credit Bank, numai ca planul constanteanului mutat la Bucuresti a fost altul, si anume acela de infiintare, pe numele sau, a unor societati comerciale, in care a investit banii obtinuti.

Cu alte cuvinte, Teohari a obtinut toate avizele si para-avizele necesare unui asa-zis program de modernizare a agriculturii romanesti, bani insa pe care i-a virat frumusel in firmele sale si... atat. Nu tu modernizare a agriculturii, dar nici Teohari de gasit pentru ispasirea condamnarii venita imediat dupa ce autoritatile din Romania si-au dat seama despre ce este vorba.

In prezent, Leonida Teohari apare la loc "de cinste” pe site-ul Politiei Romane, numai ca din verificari a reiesit ca acesta traieste bine-mersi, in Canada, unde are, de cativa ani buni, resedinta.

Cu alte cuvinte, extradarea lui Teohari la solicitarea partii romane, pentru ca acesta sa ajunga dupa gratii, este un demers inutil, atata timp cat statul roman nu a semnat cu Canada nici un asemenea tratat.

Singura sansa a statului roman ar mai fi aceea ca Teohari sa faca greseala de a parasi Canada, eventual intr-o mica excursie, si de a pasi pe teritoriul altui stat cu care Romania a semnat vreo conventie de extradare.

Cum asemenea lucru este greu de imaginat ca ar comite Teohari, nu ne mai ramane decat sa asteptam sa i se prescrie mandatul de executare a pedepsei si sa-i fie sters numele, chipul si datele faptei din „registrul” de „most wanted” al Politiei Romane.