Receptie la Palatul Apor

de Constantin Bucea     Monitorul de Alba
Joi, 16 august 2007, 0:00


Lucrarea a avut un parcurs sinuos si a nascut adesea controverse. La un moment dat, prin anul 2000, se parea ca s-a intrat intr-un blocaj total. Prin hotarire a Consiliului Judetean, inca din anul 1992 cladirea a fost atribuita Universitatii 1 Decembrie 1918. In anii 1999 si 2000, lucrarile de refacere a acesteia au fost coordonate si finantate de Ministerul Culturii si Cultelor.


Momentul favorabil


Anul 2001 a fost momentul care a dus la ceea ce se intimpla pe 15 august a.c., adica finalizarea lucrarilor. In acel an lucrarile au fost preluate de Universitate, care s-a ocupat direct de coordonarea acestora, iar de atunci Ministerul Culturii nu a mai contribuit sub nici o forma la derularea acestora.

Partea de proiectare a fost adjudecata de o firma de arhitectura din Cluj Napoca, iar lucrarile de consolidare au fost executate de firma General Game SRL. Din anul 2004, lucrarile de constructie au fost preluate printr-o licitatie de firma Alsecon din Alba Iulia.

Graficul lucrarilor a decurs foarte bine din acel moment, astfel ca, inainte cu un an de zile fata de termenul limita prevazut in autorizatia de constructie s-a putut face receptia.
Peste 2 milioane de euro, din care 15 la suta surse proprii
Aducerea cladirii, atit de importanta pentru zestrea municipiului, dar si pentru Transilvania, la starea de coservare si utilitate publica in acelasi timp, a costat peste doua milioane de euro, ne spunea inaintea receptiei rectorul universitatii, Moise Achim. Meritul conducerii universitatii este de a fi stiut sa atraga fondurile necesare.

In procent de 75 la suta contributia financiara a fost a Ministerului Educatie si Cercetarii, 10 la suta din fonduri au fost alocate de Ministerul Culturii si Cultelor, iar 15 la suta a fost contributia Universitatii, din fonduri proprii.
Lucrarea a fost una foarte complexa. Restaurarea cladirii medievale a presupus refacerea unor elemente dupa forma initiala.

Este vorba despre sistemul de boltire cu bolti semicilindrice, cu penetratii in dreptul rasuflatorilor - la demisolul cladirii, boltile in cruce la intersectiile culoarelor si bolti semicilindrice cu penetratii la camerele de la etaj, Scara de onoare, dintre parter si etaj, ancadramentele usilor si ferestrelor, etc.

Restauratorul elementelor din piatra, sculptorul Marian Dabuleanu, ne-a spus ca in proportie de 80 la suta acestea au trebuit refacute. Blazonul familiei Apor, situat deasupra intrarii principale a fost refacut din piatra, dupa o fotografie de epoca, ce dateaza din anul 1910, gasita intr-un dictionar.

Pentru Scara de onoare, formata din doua rampe ce incadreaza o nisa centrala, au mai putut fi folositi doar 4 stilpi pilastri, restul fiind refacuti dupa model identic din piatra sculptata. Artistul plastic ne-a explicat ca a incercat sa pastreze cit mai mult din elementele originale, iar acolo unde au existat doar fragmente, au fost folosite si acestea.

Ancadramentele de la usi si ferestre au fost curatate, au fost efectuate chituiri si completari cu material existent in depozit, adica din cel original. Pentru refacerea elementelor distruse a fost folosita piatra din calcar adusa din muntii Dobrogei, mult mai rezistenta, spune artistul, decit cea din zona Ighiu, folosita la restaurarea portilor Cetatii.

Frontoanele din interiorul cladirii au necesitat lucrari de curatire, dupa ce in timp au fost vopsite si zugravite. Acum, acestea au revenit la aspectul original.


Utilitate publica


Rectorul Universitatii 1 Decembrie 1918, Moise Achim, a declarat ca aceasta cladire va avea o dubla utilitate. Aici va fi sediul central al universitatii si al principalelor departamente functionale ale acesteia, laboratoare si sali de seminarii. Cladirea va avea in paralel si regim de utilitate publica. Intre orele 16 - 20, aceasta va putea fi vizitata de publicul larg, ca monument istoric.

Partea de la demisol va gazdui in continuare expozitia permanenta de ceramica neolitica. Cum se stie, aici a fost resedinta unei foarte puternici familii feudale, Stefan Apor, baron, conte si trezorier al Transilvaniei, care a avut reprezentanti in ierarhia superioara a Principatului Transilvaniei.

Palatul Apor a fost construit in secolul al XVII-lea si apoi modificat in prima jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind dotat cu lucrari de plastica baroca pe fatada de sud, pe frontoanele portalurilor si balustrii scarii de acces.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1394 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by