Fostul preşedinte Ion Iliescu afirmă, cu ocazia zilei Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), că abordarea potrivit căreia demnitarii nu ar avea nevoie de un asemenea serviciu „nu serveşte interesului public şi este tot mai departe de contextul în care ne aflăm”. „Protecţia instituţiilor statului este activitatea sa fundamentală, şi asta trece dincolo de culoarea politică a celor care conduc la un moment dat aceste instituţii”, afirmă fostul şef al statului.
„Înfiinţarea, în urmă cu 32 de ani, a Serviciului de Protecţie şi Pază era unul dintre paşii necesari pentru edificarea unui sistem instituţional al siguranţei naţionale, în acord cu noile valori şi principii, proclamate în documentul fundamental al Revoluţiei Române. Serviciul are funcţii similare cu cele ale celor din lumea occidentală. Auzim, nu o dată, că de ce este nevoie de un astfel de serviciu, de cine se tem demnitarii, de popor? Este o abordare care nu serveşte interesului public, şi este tot mai departe de contextul în care ne aflăm. Protecţia instituţiilor statului este activitatea sa fundamentală, şi asta trece dincolo de culoarea politică a celor care conduc la un moment dat aceste instituţii”, a scris Ion Iliescu sâmbătă pe blogul său, în condiţiile în care ultima sa postare era din 22 decembrie, notează News.ro.
El afirmă că serviciul a trecut, în timp, prin procese de modernizare, de adaptare la sarcinile în schimbare şi a devenit o şcoală pentru formarea de cadre necesare şi altor instituţii militare ale României, iar „conlucrarea cu alte servicii, în special cu acelea din NATO, a devenit o activitate permanentă, şi dă rezultate”.
„Este de dorit ca, în procesul de adoptare a noilor legi care guvernează siguranţa naţională, reformele din SPP şi misiunile sale să fie bine definite, şi să-şi găsească resursele necesare îndeplinirii lor. Cea mai importantă resursă a Serviciului sunt oamenii, pregătirea lor, devotamentul lor. Este mai mult decât o pregătire militară. Este una deschisă şi către alte domenii, care să permită angajaţilor lui să ia decizii în situaţii complicate. Cu ocazia Zilei Serviciului de Protecţie şi Pază, le urez angajaţilor Serviciului, civili şi militari, succes în misiunea lor şi le transmit felicitările mele”, scrie Ion Iliescu.
Nicio apariție publică din martie 2017
Ion Iliescu (92 de ani) nu a mai avut nicio apariție publică din martie 2017, când a mers la Parchetul General, fiind citat de procurori în dosarul Revoluţiei, în care a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii.
Deși nu a mai avut apariții publice, Ion Iliescu a mai avut reacții în spațiul public. Una dintre ele a fost în 30 decembrie 2019. Atunci, el a reacționat față de decizia Guvernului de desființare a Institutului Revoluției Române, condus de el. El declara pentru Mediafax că este „o porcărie inadmisibilă” și că nu înțelege motivația demersului.
Tot în decembrie 2019, Iliescu a reacționat pe blogul său, după ce Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în Guvernul provizoriu Petre Roman și trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Revoluției, a fost lovit de protestatari cu o cârjă la Troița de la Universitate, unde venise să depună o coroană de flori. Ion Iliescu a comentat atunci că unul dintre sloganurile Revoluției a fost ”Fără violență!”, adăugând că cele întâmplate arată că nici după trei decenii reconcilierea nu este posibilă.
Ultimul mesaj pe blog a fost postat de Iliescu în 22 decembrie 2021, când s-au împlinit 32 de ani de la revoluție. El susținea că agenda Revoluției nu a fost epuizată și că o revoluție este „un act din perspectiva timpului lung”. „România va reuși să-și depășească problemele dacă societatea va rămâne solidară, iar democrația nu va fi golită de conținut. România este un proiect al tuturor, pentru toți. Numai așa Revoluția Română are un sens și o finalitate. Merită să ne gândim la asta, și să acționăm în consecință”, susținea Iliescu.
Ion Iliescu și dosarul Revoluției, reîntors la Parchet
Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată în aprilie 2019 de către procurorii militari pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989. De asemenea, au fost trimişi în judecată Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, şi gen. (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare.
Procurorii notează în rechizitoriul trimis instanţei că în urma cercetărilor şi probatoriului administrat s-ar fi constatat că întreaga forţă militară a României - Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne - Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, orele 16.00, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
- „Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, spuneau procurorii.
În noiembrie 2021, însă, la aproape 32 de ani de la revoluție, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Revoluţiei să fie restrituit Parchetului Militar pentru refacerea anchetei. În octombrie 2020, acelaşi judecător de la ÎCCJ hotărâse ca excluderea mai multor probe din dosar.
Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului de la ÎCCJ.
Din decembrie 1989, Ion Iliescu a condus FSN, transformat ulterior în PDSR şi PSD. El a condus statul român ca preşedinte al CFSN şi CPUN până la alegerile din mai 1990, când a fost ales preşedinte al României. Ulterior, a mai avut două mandate de preşedinte, între 1992-1996 şi 2000-2004.
1
22
