PNL si PDL au programate sambata congresele privind alianta cu care vor intra in alegerile prezidentiale si fuziunea din anul 2015 in urma careia numele PDL ar urma sa dispara. Pentru opozitie, mizele congreselor de sambata sunt functia de presedinte al tarii pentru urmatorii 5 ani, soarta guvernarii de pana in alegerile parlamentare din 2016 si a intregii arhitecturi politice viitoare. Candidatura lui Klaus Iohannis pentru Cotroceni, din partea Aliantei Crestin Liberale PNL-PDL, este tot mai sigura, incertitudinile plandand asupra lui Catalin Predoiu si Monicai Macovei.
O alta necunoscuta este functia de prim-ministru de dupa alegerile prezidentiale, un presedinte de dreapta avand capacitatea sa rupa actuala coalitie de guvernare de centru-stanga. Separat, in tabara democrat-liberala a venit fostul premier Mihai Razvan Ungureanu, care, dintre PDL-isti, sta cel mai bine in sondajele prezidentialelor. Intregul construct de dreapta se bazeaza momentan pe declaratii, pana in 2015 si 2017, cand ar urma sa se finalizeze unificarea totala PNL-PDL, dupa doua randuri de alegeri generale (prezidentiale si parlamentare), care astern incertitudinea peste viitorul mare PNL.
- Fuziune in 3 viteze: alianta, conducere bicefala, unificare
Liberalii si democrat-liberalii sustin ca in alegerile prezidentiale din noiembrie-decembrie vor intra ca o alianta, pentru ca nu mai au timp pentru fuziune pana atunci.
Separat, PDL se va reuni sambata in Conventia Nationala, iar PNL in Congres extraordinar, pentru a adopta fiecare in parte viitoarea alianta. Ulterior, tot sambata, va fi organizat un congres comun, la care sunt asteptati 2.245 de delegati din toata tara.
Congresul, care se va desfasura la Palatul Parlamentului incepand cu orele 13.00, ar urma sa aprobe Alianta Crestin Liberala PNL-PDL, precum si statutul comun al viitorului partid care va rezulta prin fuziunea PNL cu PDL incepand din 2015.
Protocolul aliantei electorale care va fi supus Congresului comun prevede ca aceasta are ca obiectiv participarea cu un candidat si un program electoral comun la alegerile prezidentiale din noiembrie 2014.
Alianta ar urma sa se prezinte pe buletinele de vot cu un semn electoral care reuneste actualele insemne ale PDL si PNL, cu acronimul ACL deasupra.
Alianta electorala va fi condusa de o conducere operativa paritara, care va coordona si campania prezidentiala.
Potrivit proiectului de Statut negociat intre PNL si PDL, fuziunea celor doua partide ar urma sa aiba loc in doi pasi: de ia 1 ianuarie 2015 - un partid cu doi presedinti, iar din 2017, conducere unica aleasa in congres.
Conducere bicefala de la 1 ianuarie 2015 va avea structuri rezultate din comsarea forurilor PNL si PDL. "Modalitatea de functionare si modul de reprezentare la nivelul structurilor judetene si locale pentru perioada 1 ianuarie 2015 - 1 ianuarie 2017 se va stabili prin hotarare a Conventiei Nationale in prima sedinta de dupa alegerile prezidentiale din 2014", prevede proiectul de statut prezentat de HotNews.ro .
Abia din anul 2017, in urma unei Conventii Nationale (congres) comune ar urma sa se aleaga noua conducere a viitorului partid, in ciclul electoral urmator.
Fuziunea PNL-PDL va marca disparitia brandului PDL din politica. Presedintele PDL, Vasile Blaga, a confirmat oficial ca noul partid se va numi PNL, cu sediul in Aleea Modrogan, unde este in prezent sediul central al PDL. "Pe noi ne-a interesat mai putin numele" a mai spus Blaga in 17 iulie, la finalizarea negocierilor cu liderul liberal Klaus Iohannis.
- Candidatul unic si nemultumitii din jurul sau
Candidatul unic pentru Cotroceni urmeaza a fi desemnat in 5 august, in urma unor cercetari sociologice, la propunerea Delegatiei Permanente a PNL si a Biroului Permanent National al PDL.
In sondaje "se bat" presedintele PNL, Klaus Iohannis, si prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu, oficial, cei doi fiind desemnati de catre partidele lor drept pretendeti pentru prima functie in stat.
Neoficial, insa, Catalin Predoiu ar fi depus armele demult, potrivit unor surse democrat-liberale. Si colegi de-ai sai l-au abandonat: "Cred ca dupa 6 august Klaus Iohannis va deveni candidatul unic al Dreptei romanesti pentru alegerile prezidentiale. L-am sustinut intotdeauna pe Catalin Predoiu, dar in opinia mea, la ora actuala, Klaus Iohannis sta mai bine in sondaje, motiv pentru care sunt de parere ca va fi desemnat drept candidat unic", a afirmat joi vicepresedintele PDL Gheorghe Falca, citat de Agerpres.
In paralel, din randul PDL-istilor, si europarlamentarul Monica Macovei si-a exprimat dorinta de a candida la prezidentiale, cerand sa fie inclusa in sondajele interne, insa liderul PDL, Vasile Blaga, a subliniat ca Predoiu este propunerea democrat-liberalilor.
In ceea ce-l priveste, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, are inca problemele sale in justitie, asteptand o solutie finala in procesul cu Agentia Nationala de Integritate, care il acuza de incompatibilitate.
Iohannis a castigat la Curtea de Apel, insa ANI a atacat decizia la Inalta Curte, iar primarul sustine ca aceasta instanta ar putea sa se pronunte si peste doi ani. "Nu am inca niciun termen la Inalta Curte. Sunt in faza in care Inalta Curte mi-a solicitat o intampinare, iar specialistii spun ca din aceasta faza pana la primul termen dureaza un an sau doi, deci nu ma astept la un termen foarte curand", a afirmat, in 14 iulie, liderul PNL, citat de Mediafax. O eventuala decizie defavorabila lui Iohannis, acesta nu va putea sa-si exercite eventualul mandat de presedinte al tarii (daca il va castiga).
Cel mai probabil candidat al PSD-PC-UNPR, premierul Victor Ponta, este cotat ca favorit pentru castigarea alegerilor prezidentiale din aceasta toamna, potrivit unui sondaj INSCOP comandat de cotidianul Adevarul si prezentat in 14 iulie.
Intr-o lista cu variante predefinite, Victor Ponta ar fi votat de 43,6% dintre respondentii care au o optiune clara de raspuns, adica 68,1% dintre respondentii care au ales un nume de candidat (cifrele rezulta din eliminarea optiunilor de raspuns "altcineva", "nu sunt hotarat", "nu voi vota", "nu stiu/nu raspund"). El este urmat de Klaus Iohannis cu 31,2% si de Mihai Razvan Ungureanu - 9,6%.
Daca duminica urmatoare sondajului ar avea loc turul doi al alegerilor prezidentiale, cu o finala Victor Ponta - Klaus Iohannis, candidatul stangii ar obtine 52,8% iar cel al dreptei 47,2%.
- Unificarea dreptei - momentan, doar cu MRU
Intre timp, PDL a finalizat negocierile pentru absorbirea Partidului Forta Civica, al fostului prim-ministru Mihai Razvan Ungureanu, miscare care ii sporeste greutatea in interiorul viitoarei constructii de centru-dreapta.
In urma fuziunii, Ungureanu va fi prim-vicepresedinte al PDL, la acelasi nivel cu Catalin Predoiu, propunerea oficiala a partidului pentru Cotroceni.
MRU si Predoiu isi vor disputa probabil functia de prim-ministru, daca Iohannis va castiga alegerile si va reusi sa negocieze o noua majoritate parlaamentara.
Liderii Fortei Civice mai primesc in PDL doua functii de vicepresedinte, doua de secretari si una de secretar general adjunct.
Pe partea dreapta a politicii romanesti mai raman Partidul Miscarea Populara, condus de Elena Udrea si sustinut de presedintele Traian Basescu, precum si Partidul National Taranesc Crestin si Democrat, al lui Aurelian Pavelescu, care nu au anuntat vreo decizie de alaturare la constructia care are in centru PNL si PDL.
Alte nemultumiri in jurul fuziunii PNL-PDL
Disidentii. Atat PNL, cat si PDL au disidenti tot mai vocali si cu un capital politic tot mai bine conturat:
- La PNL, europarlamentarul Norica Nicolai a refuzat sa treaca la Partidul Popular European impreuna cu restul colegilor sai liberali. Ea este un adevrsar al fuziunii cu PDL si al trecerii PNL la PPE. Pentru a-i ranforsa pozitia liderul ALDE Guy Verhofstadt i-a dat Noricai Nicolai functia de vicepresedinte al grupului liberalior si democratilor din Parlamentul European.
- Senatorul Ioan Ghise, fost primar al Brasovului, a decis sa paraseasca PNL si sa candieze ca independent la alegerile prezidentiale, dupa ce a esuat in alegerile interne pentru sefia partidului, in fata lui Iohannis.
- Un factor de presiune asupra filialelor PNL si asupra electoratului liberal este si fostul premier Calin Popescu Tariceanu, care a primit functia de presedinte al Senatului de la PSD-PC-UNPR si care si-a anuntat, de asemenea, candidatura la prezidentiale.
- Si europarlamentarul Mircea Diaconu, fost vicepresedinte al PNL, poate fi luat la socoteala in campania prezidentiala, daca nu drept candidat, macar ca vector de opinie care sa orienteze electoratul liberal in alta parte. Diaconu, ales europarlamentar ca independent, a primit o functie de vicepresedinte al Comisiei de cultura a Parlamentului European, de la ALDE.
- La PDL, vicepresedinta Monica Macovei isi recontureaza profilul de disident, solicitand sa fie introdusa in masuratorile pentru desemnarea candidatului la presedintie. Vasile Blaga a refuzat-o.
Disensiuni s-au iscat si intre PNL si PDL:
- In Parlamentul European, PDL a pierdut pozitia de vioara intai a delegatiei romanesti in Partidul Popular European. Liberalii au primit o functie de vicepresedinte al Parlamentului European, cu sustinerea PPE, in detrimentul PDL, care nu a luat nici macar o functie de vicepresedinte de comisie europarlamentara. Mai bine au iesti cei doi europarlamentari PMP, Cristian Presa si Sifried Muresan, vicepresedinti de comisii europarlamentare sustinuti de PPE.
- PDL l-a cooptat pe fostul liberal Andrei Chiliman in partid, in functiile de prim-vicepresedinte al PDL Bucuresti si vicepresedinte pe Sectorul 1, spre nemultumirea PNL-istilor.
- Nici liberalii n-au stat degeaba si l-au numit pe Sergiu Diacomatu in functia de presedinte al PNL Sector 1, ceea ce a starnit iritarea democrat-liberalilor. Diacomatu plecase din PDL impreuna cu grupul care a format PMP. Si in Timis, liberalii au luat recent doi lideri PMP locali.
- PDL-istii isi pierd si brandul politic si nu nici nu vor da candidatul la alegerile prezidentiale, filialele democrat-liberale mocnind deja.
7
4
