Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Tranzitie si reforma administrativa (2)

Reforma administrativa sau ceva mai mult? Adevarata miza: descentralizarea

de Gabriel Pascariu     Contributors.ro
Marţi, 26 iulie 2011, 14:03 Actualitate | Opinii


Gabriel Pascariu
Foto: Arhiva personala

Secventialitatea pare a fi devenit o formula fireasca a vietii romanului in tranzitie. Timpul se scurge ca intr-un film regizat parca de cineva si derulat la nesfarsit dintr-o rola infinita. Simpli spectatori, devenim un receptacol de informatii, ostenit si blazat, asupra carora rareori mai avem timp sa reflectam. Daca Marx ne-ar fi fost contemporan ar fi afirmat probabil ca informatia, si nu religia, este opiul poporului!

O chestiune atat de importanta si serioasa precum reorganizarea administrativa tine ¬capul de afis¬ in media romaneasca timp de 1-2 saptamani, dupa care dispare intr-un con de umbra, acoperita fiind de alte evenimente care se succed: drama bacalaureatului, victoria lui Lucian Bute, cazul Borbely, criza financiara ¬ Grecia, Italia, SUA, scandalul din presa tabloidelor britanice, inaugurarea unui ¬China Town¬ la Afumati s.a.. Evenimentele sunt desigur condimentate din plin cu stiri despre crime, descinderi ale mascatilor prin ¬barlogurile¬ unor retele mafiote, deprecierea leului, pensiile militarilor¬ Peste toate, nelipsitele stiri despre canicula insotite de indemnurile voioase de a ne duce sa ne racorim in weekend-uri la mare si ¬ eventual la munte.

Exista totusi optiunea de a te ¬decupla¬ de la suvoiul vascos al informatiilor, de a ignora diferitele canale de transmisie si de a te concentra pe lucrurile care conteaza. Pentru ca intre timp in ¬conul de umbra¬ se lucreaza si, peste o luna, doua, trei, problema regionalizarii ar putea reveni in forta, iar publicul va fi din nou surprins si capturat o vreme. Furat de alte ¬noutati¬ ale verii, publicul romanesc va fi uitat insa ce s-a discutat, unde s-a ajuns si totul se va relua din punctul ¬zero¬. Sub presiunea timpului vor apare din nou reactii subiective, emotionale, superficiale. Totul se va sfarsi lamentabil, intr-un cor difuz de vociferari balcanice.

A transforma chestiunea reorganizarii teritorial-administrative intr-un eveniment mediatic, care sa genereze presiune politica, este un act profund gresit si nociv. Presa serioasa si politicienii care vor sa fie credibili trebuie sa evite astfel de abordari si sa sustina prin orice mijloace un dialog constant, consistent, cuprinzator pe aceasta tema si exprimarea unei game cat mai largi de puncte de vedere.

Reforma administrativa sau ceva mai mult?

Un prim aspect care trebuie clarificat se refera la insasi definirea problemei. Despre ce vorbim: reorganizare administrativ-teritoriala, reforma administrativa, regionalizare? Reorganizarea se refera de regula la o redesenare a limitelor diferitelor teritorii (comune, orase, judete in cazul Romaniei), insotita sau nu de o redefinire a nivelurilor administrative. Astfel, in cadrul unei reorganizari administrativ-teritoriale se pot face regrupari sau se pot diviza teritorii si se pot introduce sau desfiinta niveluri teritoriale. Reorganizarea poate fi insotita si de redefinirea unor competente de administrare. Reforma administrativa se poate referi exclusiv la masuri de imbunatatire a eficientei si eficacitatii institutiilor administratiei publice, fie ea centrala sau locala. Poate sa fie sau nu insotita de o reconfigurare a decupajelor teritoriale. In fine, termenul de regionalizare poate exprima intr-un sens restrans simpla sub-divizare a unui teritoriu (de regula national) in regiuni, dar poate avea si o semnificatie extinsa in conditiile in care se atribuie anumite competente si se recunoaste o anumita autonomie respectivului teritoriu regional.

Dupa cum se poate constata, cele trei notiuni nu se exclud una pe cealalta, putand fi complementare in cadrul unui proces complex. Exista insa un factor comun foarte important: si anume faptul ca procesele mai sus-amintite sunt initiate de sus in jos, respectiv de catre o putere si o autoritate centrala. Este asadar un proces voluntar prin care statul de tip unitar (in cazul statelor federale lucrurile pot fi mai complicate) doreste sa optimizeze modul de administrare al teritoriului national. In situatia actuala a Romaniei problemele care se pun sunt diverse si privesc nu doar stabilirea de noi niveluri administrative, ci si o reasezare a limitelor si a modului de agregare a unor teritorii. Aici intra in discutie atat comunele de mici dimensiuni, cat si ariile periurbane din jurul marilor centre urbane regionale. Un caz particular, complex si mult dezbatut il reprezinta capitala si aria pe care aceasta o polarizeaza si care impune o solutie particularizata. Limitele actualelor judete si regiuni pot fi de asemenea reanalizate. Intr-un alt plan, atribuirea de noi competente autoritatilor locale, odata cu optimizarea functionarii institutiilor si a sistemului de taxe locale, completeaza gama de masuri care trebuie luate in calcul. Nu in ultimul rand ar trebui amintite impactul in plan legislativ, reglarea cadrului electoral sau nevoia de formare a unui corp de experti bine pregatiti pentru administratie. Un astfel de proces cuprinzator ar putea fi mai corect numit: reforma administrativ ¬ teritoriala.

Din nou modelul francez?

In Franta este in curs un astfel de proces, denumit ¬reforma colectivitatilor locale¬. Pentru realizarea acestei reforme a fost infiintat inca din octombrie 2008 un comitet condus de Edouard Balladuri, fost Prim Ministru in ultimii ani ai presedintiei lui Francois Mitterand. Procesul este in curs si se desfasoara prin ample dezbateri publice si prezentarea de rapoarte intocmite de comitet si este planificat sa isi produca efectele in 2014. Franta are astazi 3 niveluri administrative principale, dar daca se iau in considerare si alte forme de agregare, precum structurile sale specifice de intercomunalitate, asa-numitele ¬tari¬, si cantoanele, se pot numara chiar 6 niveluri. In plus, Franta este cea mai fragmentata tara europeana din punct de vedere al nivelului teritorial de baza, numarand nu mai putin de 36.783 de comune (rurale si urbane), adica peste 30% din numarul total al municipalitatilor din statele membre ale Uniunii Europene. O structura de tip ¬mille-feuillesii¬ cum au denumit-o chiar unii dintre raportorii comitetului. Principalele justificari ale reformei initiate: suprapunerea de competente, eficienta scazuta si costurile mari ale sistemuluiiii. Principalele obiective formulate se refera la o simplificare a sistemului, la clarificarea competentelor si eficientizarea si modernizarea finantelor locale. Solutiile preconizate sunt complexe si vizeaza multiple aspecte, incepand cu alegerea simultana a reprezentantilor departamentelor si regiunilor, continuand cu incurajarea regruparilor voluntare la toate nivelurile ¬ regiune, departament, comuna ¬ si pana la revizuirea fundamentala a sistemului de calcul al impozitelor si taxelor locale. Demna de mentionat este propunerea referitoare la crearea unui numar de mari metropole de talie europeana, cu competente si teritorii extinse, ca o forma particulara de agregare in mari comunitati teritorialeiv.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro




Citeste mai multe despre   


















1329 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri