Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cine as dori sa ma reprezinte la Consiliul European

de Cristian Socol     Contributors.ro
Marţi, 22 mai 2012, 17:40 Actualitate | Opinii


Cristian Socol
Foto: Arhiva personala

În ultimele zile, asistăm la o dezbatere sterilă legată de prezenţa Preşedintelui sau a Primului Ministru la Consiliul European informal de miercuri seară şi la sedinţa formală a instituţiei europene din 28 mai. Consider că la aceste întâlniri – în cazul în care nu pot merge doi oficiali – trebuie să meargă autoritatea care este cea mai aproape de agenda în discuţie. Pentru mâine, cred că ar trebui să meargă Primul Ministru, oricum s-ar numi.

Ce argumente am.

Primul. Experienţa participărilor de până acum la Consiliul European nu a adus nicio contribuţie masivă, semnificativă, la creşterea beneficiilor României în cadrul Uniunii Europene. Ceva trebuie schimbat. România nu a avut un lobby eficient (de remarcat analiza lui Radu Magdin, aici pe contributors.ro). România nu a penetrat cele 10.000 de grupuri de interese specializate, parte la elaborarea şi implementarea deciziei la Bruxelles. România nu a avut iniţiative, nu a jucat niciodată rolul de ancoră pentru ţările din clusterul central si est european (cum a jucat Polonia, de exemplu, in multe cazuri). România nu a folosit puterea data de numarul de voturi din principalele instituţii europene. Uităm de multe ori că suntem a şaptea ţară ca număr de voturi in principalele instituţii europene. Nu am văzut negocieri care să servească intereselor strategice ale României, sau dacă au fost sunt puţine si nesemnificative. Am vazut in schimb alte ţări cu strategie de lobby, ţări care au cîştigat mult peste condiţia lor iniţială.

Al doilea. Politica externă a UE se referă la relaţiile cu ţările terţe Uniunii Europene. A spune că reprezentarea României la Consiliul European este o problemă de politică externă înseamnă că nu am înţeles nimic din integrare. Putem vorbi de politică externă a unei ţări din UE, sau a UE în ansamblu, doar faţă de ţări terţe UE.

Al treilea. Mâine seară se discută în exclusivitate probleme care ţin de Executiv. Aveti aici Scrisoarea de Invitatie a Presedintelui Van Rompuy la dineul informal al membrilor Consiliului European. Se poate vedea cum subiectele de discuţie sunt legate de mecanisme de stimulare a creşterii economice; ocuparea forţei de muncă; implementarea efectivă a regulilor din Compactul fiscal, Semestrul european. În continuare, modul cum ne vom raporta la Directiva privind Eficiente Energetică – ne interesează în mod direct. Măsuri de stimulare a creării de locuri de muncă, îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii a tinerilor s.a.

Dar cine aş dori să mă reprezinte la Consiliul European ?

În primul rand, autoritatea care merge cu o agendă foarte clară, agendă care incumbă interesele strategice ale României. În al doilea rând, autoritatea care ne spune şi nouă, înainte de plecare, cu ce propuneri merge acolo. În al treilea rînd, autoritatea care, la sfârşitul întâlnirii, ne explică ce ţinte a reuşit să atingă şi ce ţinte nu din agenda cu care a plecat. Nu vreau să mă reprezinte o autoritate care vine la sfârşit şi îmi înşiră punctele principale de pe ordinea de zi a Consiliului. Le primim pe telefon pe acestea, le citim pe net. Cred ca avem nevoie de specificitati, de tinte de nisa s.a.m.d

Mi-aş dori să meargă la Consiliul European autoritatea realistă din punctul de vedere al situaţiei României în Uniunea Europeană, al beneficiilor şi costurilor integrării. Vă dau un exemplu – absorbţia de fonduri europene. Am propus într-o analiză anterioară pe contributors un Algoritm pentru absorbţia 100% a fondurilor structurale şi de coeziune de către România. Cu negocierea recalibrării fondurilor UE destinate României (menţinerea sumei totale alocate României dar modificarea structurii acestora predominant către programele care rezolvă deficienţe structurale şi aduc plus de competitivitate), cu susţinerea României pentru crearea unui Fond de Creştere Economică şi Dezvoltarea Infrastructurii pentru ţările de coeziune, fond ce va fi constituit din angajamentele restante la 31 dec 2011, aferente alocărilor totale ale perioadei 2007-2013, pentru anumite tipuri de proiecte (de exemplu, cele legate de infrastructură şi mediu dar şi pentru dezvoltarea resurselor umane). Am propus ca România să aibă iniţiativa şi să facă lobby ca ţările de coeziune să delege temporar decizia de gestionare a fondurilor UE către Comisia Europeană, crearea unei agenţii care să asiste tehnic CE în acest proces, eliminarea cofinanţării din bugetele naţionale a acestor tipuri de proiecte s.a. Trebuie să recunoaştem că în cel mai bun scenariu vom absorbi 50% din fondurile alocate României pentru 2007-2013. De ce nu ar funcţiona mecanismul de mai sus, care rezolvă interese strategice pentru toate părţile şi creează puternice externalităţi positive?

Mi-aş dori să meargă la Consiliul European autoritatea care susţine activarea împrumuturilor de la BEI pentru cofinantarea fondurilor structurale şi de coeziune de la Uniunea Europeană şi folosirea eficientă a fondurilor de la BEI pentru programe de stimulare a IMM, care creează locuri de muncă şi aduc creştere economică. Autoritatea care susţine ca BEI si BM să acorde împrumuturi cu dobândă redusă pentru cofinanţarea proiectelor europene interregionale – se poate cofinanţa până la 50%.

Mi-aş dori să meargă la Consiliul European autoritatea care obţine garanţii legate de menţinerea expunerii pe România a băncilor europene. Autoritatea care obţine garanţii că BCE va oferi linie de împumuturi cu dobîndă redusă pentru filialele din România care s-ar putea confrunta cu retrageri masive de fonduri, în eventualitatea creşterii incertitudinii din Zona Euro si din pieţele financiare.

Mi-aş dori să meargă la Consiliul European autoritatea care să propună UE emiterea de obligaţiuni indexate la PIB (GDP indexed bonds, detalii la Stephany Griffith Jones si Krishnan Sharma, printre altii, DESA WP.no 21, 2006). Este solutia care împacă nevoia de creştere economică cu nevoia continuării ajustării fiscale. Este soluţia care aduce beneficii pentru ţările emitente. Două dintre acestea: este un instrument anticiclic şi ne reduce serviciul datoriei in perioadele de recesiune sau cu creştere economică redusă, mărindu-l atunci când economia creşte peste potenţial. Este soluţia bună şi pentru investitori, care-şi pot diversifica investiţia, pot primi warrant-uri indexate la PIB, pot beneficia de frecvenţa mai mică a default-urilor s.a.m.d.. Si nu in ultimul rând, sunt beneficii consistente pentru Uniunea Europeana, economia globala si sistemul financiar mondial. Să ne gândim din nou la riscul mai mic de default, să ne imaginăm stimulente mai ridicate pentru creştere economică, să ne gîndim la creşterea calităţii raportărilor statistice etc.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1064 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by