Unul din cinci români suferă de obezitate. Boala, asociată cu multiple afecțiuni grave, este unul dintre principalii factori de mortalitate la nivel global. Dacă atunci când vorbim despre un exces mediu de kilograme, adica supraponderabilitate, soluțiile sunt mai simple și țin doar de ajustarea stilului de viață, prin dietă, sport și suplimente, ȋn cazul obezității, lucrurile se complică. Un tratament care s-a dovedit salvator pentru multe persoane cu obezitate și comorbidități este chirurgia bariatrică, o procedură care micșorează volumul stomacului.
Obezitatea este în prezent printre principalele cauze de deces: anual provoacă peste 1,2 milioane de morți în Europa, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Din acest motiv, autoritățile consideră obezitatea drept una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului.
România, din păcate, nu face excepție. Un studiu din 2015 care a analizat prevalența obezității la populația adultă arăta că 21,3% dintre românii cu vârsta de peste 18 ani sufereau de această maladie. În anii care au trecut, situația nu a evoluat în bine.
Pentru a stabili dacă o persoană este obeză, OMS utilizează Indicele de Masă Corporală (IMC), care reprezintă raportul dintre greutate şi pătratul înălţimii unei persoane. (IMC = kg/m2) Potrivit OMS, o valoare IMC de peste 25 indică o persoană supraponderală, iar de peste 30 obeză.
Cum devenim obezi
Cauzele care conduc la apariția obezității sunt complexe și variate. „Obezitatea trebuie privită, din punct de vedere al cauzelor, ca o problemă antropologică – societatea actuală ne împinge, în feluri subtile, să mâncăm mult“, susține doctorul Rubin Munteanu, medic primar chirurgie generală la Spitalul Memorial Băneasa, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul chirurgiei bariatrice.
Potrivit acestuia, fiecare persoană trebuie să mănânce diferit în funcție de vârstă, sex, tip somatic, mediul în care trăiește, nivel de activitate fizică, moment al vieții etc. „Porțiile de mâncare sunt însă prea mari în prezent și din ce în ce mai mari de-a lungul ultimilor zeci de ani. Un om care mânâncă azi mai mai mult decât ieri se va antrena să mănânce mai mult și se va sătura doar cu porții din ce în ce mai mari. Iar societatea de astăzi are astfel de «metode de antrenament» privitor la mâncare. De exemplu, bufetul suedez – te duci la micul dejun și poți să consumi oricât de mult, pentru că ai plătit deja. Există însă un «antrenament» și mai bun – all-inclusive – unde, timp de mai multe zile, la toate mesele poți să mănânci oricât. O a treia metodă este obiceiul larg răspândit de a ciuguli între mese – mâncăm în timp ce muncim, când șofăm, pe stradă, la cinematograf etc. Societatea ne antrenează astfel să mâncăm din ce în ce mai mult și, astfel, devenim mai grași“, explică medicul.
Chirurgia bariatrică, o soluție polivalentă
Obezitatea este asociată cu multiple afecțiuni grave. Dintre acestea cele mai frecvente sunt bolile cardiovasculare – în special infarctul și accidentul vascular cerebral – diabetul zaharat de tip II, complicațiile musculo-scheletice, la nivelul articulațiilor și coloanei vertebrale, și numeroase tipuri de cancer, conform OMS. Pe listă se adaugă însă și hipertensiunea arterială, afecțiuni ale vezicii biliare, apneea în somn etc.
Chirurgia bariatrică poate fi o soluție în numeroase cazuri de obezitate. Intervențiile modifică anatomia sistemului digestiv, prin diverse proceduri care reduc volumul stomacului, ceea ce duce la scăderea cantității de mâncare necesare și, implicit, a caloriilor absorbite. Intervenția este rapidă, cu o rată de complicații mică și poate fi realizată minim invaziv, ceea ce asigură diminuarea stresului pacienților și o recuperare scurtă.
Chirugia bariatrică este însă o soluție nu doar pentru obezitate, ci și pentru bolile asociate. De exemplu, printre cazurile operate de dr. Munteanu s-a numărat și cel al unei paciente de 64 de ani, cu un IMC de 70,4 și un diabet zaharat de tip II care nu putea fi controlat terapeutic. „Cel mai grav caz de diabet zaharat pe care l-am văzut, cu o hemoglobină glicozilată de 14,37, a revenit la normal după nouă luni de la operație. Acest lucru s-a datorat intervenției, dar și faptului că postoperator am avut o relație bună cu pacienta, care și-a schimbat complet comportamentul alimentar“, a precizat medicul.
Relația pacient-doctor este esențială
Potrivit acestuia, reușita intervenției este influențată de pregătirea preoperatorie, când pacientul trebuie să înțeleagă necesitatea respectării regulilor impuse de o astfel de intervenție, dar și post-operator, când acesta trebuie sprijinit să se adapteze la noul comportament alimentar.
„Unul din dezavantajele chirurgiei bariatrice este în plan psihologic, pentru că, după operație, pierzi capacitatea de a mânca mult. Dar poți înlocui cantitatea cu variația alimentară, și atunci nu ai pierdut. Un alt dezavantaj este că, după intervenție, te poți îngrășa la loc – se întâmplă cu aproape 25% dintre cei operați care nu se pot abține și «ciugulesc» între mese după intervenție. De aceea, eu cred că este esențial ca pacientul să aibă o relație bună cu chirurgul care l-a operat, pentru că acesta îl poate determina să își schimbe comportamentul alimentar“, a mai precizat dr. Rubin Munteanu, care activează în cadrul Spitalului Memorial Băneasa.
Rezultatul merită însă efortul, pentru că, susține medicul, chirurgia bariatrică are capacitatea de a reseta viața pacienților în parametri normali, fără efecte secundare dacă sunt respectate reguli simple și naturale.
Articol susținut de Spitalul Memorial
0
3
