Sunt „valuri” de dezinformare pe rețele sociale privind schimbările climatice, iar războiul din Ucraina și situația economică dificilă pun Uniunea Europeană într-o situație neobișnuit de complicată. Într-un interviu pentru HotNews,ro, Elina Bardram, director pe relații internaționale la DG Clima din cadrul Comisiei Europene, a vorbit despre ținta de 1,5° C, despre viitorul total lipsit de combustibili fosili și despre cele mai mari obstacole ce trebuie depășite până atunci. Ce se întâmplă cu „Green Deal? Ce va fi la COP28?
Un 2023 al extremelor climatice Ce putem învăța din el?
Anul 2023 a fost excepțional la capitolul extreme climatice, de la temperaturi de peste 20° C în ianuarie, până la valuri de căldură în primăvară, dar și ploi record și valuri de căldură pe timp de vară. Am întrebat-o pe Elina Bardram, responsabilă pe probleme legate de schimbările climatice la Comisia Europeană, ce ne spune 2023 despre ce va urma și ce putem învăța din ce ne-a arătat acest an la nivel climatic.
Elina Bardram, director pe relații internaționale la DG Clima din cadrul Comisiei Europene (sursa foto HotNews.ro)
„Putem învăța că impactul climatic se intensifică în prezent și putem învăța și faptul că sistemele nu sunt încă pregătite să facă față consecințelor. Mecanismele de avertizare, pentru diverse tipuri de predicții, nu sunt folosite în mod sistematic de administrații și acest lucru trebuie să se schimbe”.
Despre dezinformare, scepticism și explicații mai simple, susținute de știință
Dar fiind că vedem tot mai adesea în jurul nostru că apar extreme climatice, am întrebat-o pe Elina Bardram dacă a mai scăzut scepticismul în societate față de ideea de schimbări climatice.
„Negarea nu mai există, cu excepția negaționiștilor care o folosesc în propriul avantaj, deși nici ei nu o cred (...) Nu cred că sunt mulți cei care mai cred că încălzirea globală nu se produce, dar sunt cei care spun că nu o putem atribui activității umane. Mai sunt și campanii de dezinformare foarte calculate care sunt finanțate de alte state sau de organizații care au interesul de a destabiliza prioritățile politice. Nu cred că trebuie să le privim cu naivitate, ci trebuie să venim cu o abordare sistemică, atunci când le combatem”.
Cum se manifestă aceste dezinformări în România și în alte state europene? Oficialul CE explică faptul că uneori se subminează ideea de știință, sunt luate uneori în derâdere politicile din domeniu, alteori apar atitudini defetiste de genul: nu facem nimic pentru că nici alții nu fac nimic. „Adesea, mesajele transmise sunt excesiv de simpliste, ceea ce le face ușor de înțeles, în timp ce explicația corectă, susținută de argumente științifice, este mai complicată și deci mai greu de explicat”.
Elina Bardram este în cadrul Comisiei Europene director pentru Adaptation and Resilience, Communication and Civil Society Relations.
Mai sunt multe analize de făcut pentru a vedea unde își au originea „trolii” și ce îi motivează, dar o chestiune importantă va fi și transmiterea către public a informațiilor corecte din punct de vedere științific, dar într-un mod mai ușor de înțeles.
Dezinformarea legată de problemele climatice vine, mai spune Elina Bardram, mai ales pe rețelele sociale, „în valuri”, iar cei care răspândesc dezinformări despre climă sunt, într-o mare măsură, cei care în trecut răspândeau dezinformare despre Covid 19 și erau și antivacciniști.
Un pas bun este și că cele comunicate de oamenii de știință, dar și realitatea plină de extreme climatice au făcut ca mulți oameni să-și dea seama că este grav ce se întâmplă cu clima.
Faimoasa țintă de 1,5° C
Prin Acordul de la Paris, semnat în 2015, guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2° C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5° C
Această țintă de 1,5° C este pentru întreaga lume, dar am întrebat-o pe Elina Bardram de ce nu există, oficial, în documente, și o limită maximă propusă de creștere a temperaturii pentru UE.
Statele UE generează doar 7% din emisiile totale, așa că o țintă doar pentru UE ar fi strict legată de ce se va întâmpla la nivel mondial, spune Elina Bardram. Doar acest prag global este unul relevant, chiar dacă datele din ultimii 30 de ani arată că Europa s-a încălzit în medie într-un ritm de două ori mai rapid decât restul lumii.
Poate fi limitată creșterea medie a temperaturii la nivel global la sub 1,5° C, așa cum arată acordurile ferme confirmate și anul trecut, la COP27 din Glasgow? Directoarea de la DG Clima spune că poate fi atins, însă pentru asta, emisiile de CO2 de la combustibilii fosili trebuie să atingă maximul la nivel global în jurul anului 2025 și apoi să înceapă scăderea, iar acest lucru chiar reprezintă o provocare, mai ales că raportul IPCC arată că există o probabilitate ridicată să depășim pragul de 1,5° C în 2030. „Acest lucru este foarte îngrijorător, dar și important. Nu ne putem permite să fim naivi și dacă există pericolul să apară acea depășire, trebuie să avem o serie de instrumente pregătite pentru a urma acest obiectiv stabilit la Paris: 1,5° C”.
În acordul de la Paris, la articolul 4, se spunea:
„În vederea atingerii obiectivului pe termen lung privind temperatura (...) părțile își propun să atingă cât mai curând maximul global al emisiilor de gaze cu efect de seră (...) și să ia apoi măsuri de reducere rapidă (...) pentru a obține un echilibru între emisiile din sursele antropice și absorbțiile prin absorbanți ale gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a acestui secol”.
COP28 - Summit-ul deciziilor pentru următorii 25 de ani
La 30 noiembrie începe la Dubai COP28, summit-ul ONU privind schimbările climatice. Miniștrii din statele membre au stabilit recent poziția generală de negociere a UE pentru acest summit. Unul dintre paragrafele esențiale este că tranziția către o economie neutră climatic va necesita o eliminare treptată la nivel mondial a combustibililor fosili utilizați fără măsuri de reducere a emisiilor și depășirea unui vârf al consumului acestora în acest deceniu.
Dar se va reuși această eliminare totală a combustibililor fosili? Când s-ar putea face asta? Elina Bardram spune că sunt multe puncte pozitive în poziția generală de negociere a UE, agreată de miniștrii mediului din statele membre, iar UE este într-o poziție de „leadership” prin măsurile ferme propuse și prin cadrul legislativ propus, iar aceste măsuri pot fi o inspirație pentru consens și pentru alte state ale lumii și Uniunea poate trimite semnale foarte potrivite în piață.
Bardram spune că, date fiind progresele și implementările, UE pornește de pe o poziție puternică și merge cu multă încredere la negocierile de la summit-ul COP28 din Emiratele Arabe Unite.
Imposibil de spus când sectorul energetic va ajunge să fie total lipsit de combustibili fosili. Este o temă dificilă și sunt mulți opozanți, dar acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul anului 2050. Primii pași în direcția corectă sunt făcuți acum, dar direcția trebuie menținută.
Cum pot fi împăcate țările care se contrazic
Aici trebuie spus că statele UE au, când este vorba să stabilească planuri pe mulți ani înainte, opinii diferite despre cum să arate textul legii. Câteodată apar divergențe pentru un singur cuvânt, alteori pentru multe paragrafe. Unele state depind de cărbune, altele nu vor ca industria auto să le fie afectată de progresul mașinilor electrice.
Cum pot fi împăcate pozițiile atât de diferite ale statelor UE, mai ales când un text de lege are nevoie de unanimitate? „Este o provocare, dar ține și de frumusețea proiectului. Prin negocierile din Consiliul UE, din Parlamentul European, ajungem la o versiune a propunerii originale, care să fie implementată de toate statele membre, iar uneori asta înseamnă și compromisuri. Nu toate obiectivele îndrăznețe sunt implementate, dar se stabilește o direcție clară de mers și se garantează că marea familie a UE merge înainte și că se fac progrese”, spune Elina Bardram.
Comisia Europeană - după ce face anumite propuneri legislative, iar acestea sunt dezbătute apoi - își schimbă rolul, încercând să fie mediator imparțial, un „honest broker”, astfel încât compromisul atins să fie cel mai bun pentru toate părțile implicate. Ideea este să fie găsite elementele care să păstreze integritatea propunerii legislative, dar, în același timp, legea să fie în mod realist implementabilă în statele membre, spune reprezentanta Comisiei.
Un alt plan care va fi discutat la COP28 este cel conform căruia sectorul energetic să fie predominant lipsit de combustibili fosili cu mult înainte de 2050, precum și să se depună eforturi pentru a avea la nivel mondial un sistem energetic complet sau predominant decarbonizat în anii 2030, în care noi încercări de a produce energie pe bază de cărbune să nu-și mai aibă locul.
DG Clima va întocmi un raport de evaluare a riscurilor climatice, bazat pe datele IPCC și pe cele satelitare. Vor fi analizate sectoare și politici, iar acest raport ar trebui să fie făcut public în primele luni din 2024.
Green Deal - Un plan prin care UE vrea și să scape de dependența energetică față de Rusia
Pactul Verde european este o foaie de parcurs pentru ca Europa să devină climatic neutră până în 2050. Planul a fost adoptat în 2019 și multe lucruri se vor schimba, fiindcă multe legi trebuie puse în practică, va fi enorm de investit și schimbările vor afecta toate nivelurile societății și economiei.
Nu este de mirare că sunt și opozanți care spun că sunt costuri prea mari și că, dată fiind situația economică dificilă din prezent, ar trebui să urmeze o „pauză legislativă”: să nu se mai elaboreze proiecte legislative noi pentru Green Deal un timp. Am întrebat-o pe Elina Bardram dacă Pactul Verde este în blocaj și ce l-ar putea pune din nou în mișcare.
„Este ceva normal și nu trebuie să uităm că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent. Când a fost propus planul Green Deal nimeni nu s-ar fi așteptat să vină pandemia de Covid sau să înceapă un război în Ucraina. Faptul că planul a rămas o piesă centrală a proiectului european reprezintă o dovadă că este relevant și pertinent. Pactul Verde nu doar că a devenit strategia noastră de redresare din criza Covid, dar este și planul prin care să obținem independența energetică față de Rusia sau față de alte state fără scrupule. Așadar, Green Deal, deși nu a fost reinventat, a fost exact ce trebuie pentru redresare și pentru independența energetică”.
Elina Bardram admite că uneori a devenit mai complicată elaborarea de noi legi pentru Green Deal, dar spune că principiile de bază ale planului au parte de largă susținere.
„În mod clar unele legi sunt foarte complexe și unii actori economici consideră că acestea le complică activitatea, iar acele legi trebuie explicate cât mai bine. Și Ursula von der Leyen, în discursul său recent despre Starea Uniunii, a spus că trebuie să continuăm investițiile în Green Deal, dar și să investim în competitivitate economică, în reducerea birocrației și să ascultăm ce spune publicul”.
„Într-adevăr, crearea de legi în cadrul Green Deal a devenit mai complicată, politicile au devenit mai polarizate și în UE, dar, până la urmă, principiile de bază ale planului se bucură de sprijin puternic din ambele părți”, spune Elina Bardram.
Ea mai spune că, în mod ireversibil, UE și-a legat viitorul economic de atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon, iar acest lucru nu este rău, mai ales că și China și SUA investesc foarte mult în „net zero economy”.
Am întrebat-o pe Elina Bardram care este mesajul pe care vrea să-l transmită în vizita sa la București.
„Unul dintre obiective este să facem bilanțul progreselor care s-au făcut la nivel european de când a fost anunțată inițiativa Green Deal, iar Green Deal este în centrul politicilor UE în timpul actualului mandat al Comisiei. Vrem să facem bilanțul și pentru progresele ce s-au făcut pentru „Fit for 55” și a fost impresionantă activitatea legislativă din ultima vreme, dar trebuie să ne concentrăm pe implementare. La acest capitol de punere în aplicare este important ca industria să rămână competitivă, iar pentru asta am lansat dialoguri la nivel industrial și am inițiat legi care să sprijine transformarea industrială. Aici este și o chestiune de echitate socială, să nu lăsăm pe nimeni în urmă când măsurile intră în vigoare”
Despre Green Deal și neutralitatea climatică
Pactul Verde (Green Deal) este răspunsul UE la criza climatică în desfășurare. Pactul Verde european este o foaie de parcurs pentru ca Europa să devină climatic neutră până în 2050. Ținta reducerii emisiilor cu 55% până în 2030 și obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050 devin obligatorii prin lege.
În legea europeană a climei, UE s-a angajat să obțină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Ce înseamnă acest lucru în practică? Neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înseamnă un echilibru între emisii și reducerea dioxidului de carbon din atmosferă prin absorbanți. Absorbirea dioxidului de carbon și înmagazinarea acestuia este cunoscută ca sechestrare a dioxidului de carbon.
Pentru a obține emisii nete zero, toate emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial vor trebui contrabalansate prin sechestrarea dioxidului de carbon. Un absorbant de CO2 este orice sistem care absoarbe mai mult CO2 decât emite. Principalii absorbanți sunt solul, pădurile și oceanele. Până în prezent, niciun absorbant artificial nu este capabil să elimine dioxidul de carbon din atmosferă suficient pentru a lupta cu încălzirea globală.
2
6
