Un înalt oficial militar iranian a avertizat joi Israelul cu privire la posibilitatea unui atac asupra siturilor sale nucleare, spunând că Iranul este pregătit să lanseze „rachete puternice” asupra instalațiilor nucleare israeliene în cazul unei riposte din partea lui Benjamin Netanyahu, relatează AFP și Reuters.

Interceptarea unor rachete deasupra IsraeluluiFoto: Tsafrir Abayov / AP / Profimedia

Israelul a declarat că va riposta împotriva atacului cu rachete și drone al Iranului din 13 aprilie, despre care Teheranul spune că a fost efectuat ca răspuns la un presupus atac israelian asupra ambasadei sale din Damasc, la începutul acestei luni.

Ca reacție, un înalt oficial al Gărzilor Revoluționare iraniene a spus că Iranul și-ar putea revizui „doctrina nucleară”, ridicând îngrijorări cu privire la programul nuclear al Teheranului, despre care a spus întotdeauna că este strict în scopuri pașnice.

"Dacă regimul sionist vrea să ia măsuri împotriva centrelor și instalațiilor noastre nucleare, cu siguranță se va confrunta cu reacția noastră. Pentru contraatac, instalațiile nucleare ale regimului vor fi vizate cu armament avansat", a avertizat generalul Ahmad Haghtalab, șeful diviziei de securitate nucleară în cadrul Corpului Gărzilor Revoluţionare (IRGC), citat de agenţia oficială Irna.

Israelul a anunțat că și-a rezervat „dreptul de a se proteja” împotriva Iranului după atacul iranian, efectuat cu peste 350 de drone și rachete lansate spre Israel, aproape toate interceptate în zbor. Dar nu a oferit nicio informație cu privire la mijloacele, data și obiectivele unei posibile operațiuni.

Generalul Haghtalab a precizat că „centrele nucleare ale inamicului sionist” au fost „identificate” și că Teheranul deține „informațiile necesare asupra tuturor țintelor”.

„Mâinile sunt pe declanșator pentru a trage rachete puternice pentru distrugerea totală a țintelor determinate”, a avertizat el, potrivit IRNA.

Israelul acuză Iranul - care neagă - că dorește să achiziționeze o bombă atomică și spune că încearcă prin toate mijloacele să prevină acest lucru.

La rândul său, Israelul este considerat o putere nucleară, dar nu și-a confirmat sau negat niciodată capacitatea de a folosi bomba atomică în scopuri militare.

Cu toate acestea, anterior, ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian a transmis mai multe ”mesaje” Statelor Unite prin care le dă asigurări că Teheranul nu urmăreşte ”o expansiune a tensiunilor” în Orinetul Mijlociu cu Israelul, anunţă joi Ministerul iranian de Externe, potrivit AFP.

”Ceea ce poate spori tensiunile în regiune este comportamentul regimului sionist”, a declarat la New York, în noaptea de miercuri spre joi, ministrul iranian de Externe Hossein Amir-Abdollahian, care urmează să ia parte la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

SUA au anunțat noi sancțiuni împotriva Iranului

În același timp, joi, Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva Iranului, vizând producția sa de vehicule aeriene neînarmate după atacul său asupra Israelului, iar președintele american Joe Biden a declarat că liderii G7 sunt hotărâți să acționeze împreună pentru a crește presiunea economică asupra Teheranului, relatează Reuters.

Biden a spus că Statele Unite și aliații săi au ajutat Israelul să învingă atacul cu rachete și drone din 13 aprilie și că acum trag Iranul la răspundere cu noile sancțiuni și controale la export.

„Sancțiunile vizează liderii și entitățile legate de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice, Ministerul Apărării al Iranului și programul de rachete și drone al guvernului iranian care a permis acest asalt insolent”, a spus Biden într-un comunicat.

„Și aliații și partenerii noștri au sau vor emite sancțiuni și măsuri suplimentare pentru a restricționa programele militare destabilizatoare ale Iranului”, a spus Biden.

Ce spunea liderul suprem al Iranului despre programul nuclear în anii 2000 și ieșirea SUA din Tratatul Forțelor Nucleare

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, are ultimul cuvânt cu privire la programul nuclear al Teheranului, despre care Occidentul suspectează că are scopuri militare.

În 2021, ministrul iranian de informații de atunci a declarat că presiunea occidentală ar putea împinge Teheranul să caute arme nucleare, a căror dezvoltare Khamenei a interzis-o într-o fatwa sau decret religios, la începutul anilor 2000.

Khamenei a declarat în anii 2000 că Iranul „nu urmărește bomba atomică”, deoarece „Islamul nu ne permite să facem acest lucru”.

„Construirea și stocarea de bombe nucleare este greșită, iar utilizarea lor este haram (interzisă din punct de vedere religios)... Deși avem tehnologie nucleară, Iranul a evitat-o ​​cu fermitate”, a spus Khamenei în 2019.

Dar Statele Unite și alte țări occidentale consideră că extinderea continuă a acestui program demonstrează obiectivele sale militare.

În 2018, fostul președinte Donald Trump a retras Statele Unite din acordul internațional încheiat cu trei ani mai devreme și care prevedea limitări ale programului nuclear al Iranului și a reimpus sancțiuni severe împotriva Teheranului.

Ca răspuns, Iranul s-a eliberat treptat de angajamentele sale dictate de acest pact. Negocierile pentru relansarea acesteia sunt momentan în impas.

Discuțiile indirecte dintre Teheran și Washington pentru a reînvia pactul nuclear al Iranului din 2015 au stagnat din 2022. Acordul, menit să împiedice Iranul să dezvolte o armă nucleară, cerea Teheranului să accepte restricții asupra programului său nuclear și inspecții mai extinse ale Națiunilor Unite, în schimbul încetării sancțiunilor ONU, Uniunii Europene și SUA.

Citește și:

Israelul a judecat foarte greșit amploarea atacului iranian. Aștepta, inițial, 10 rachete. Au venit cu sutele - New York Times