Când Yolanda Kalantzi și Georgia Ampatzidou s-au îndrăgostit, în urmă cu opt ani, au spus că ideea de a se căsători era „science fiction” în Grecia, un stat profund conservator, unde cuplurile LGBT+ nu se pot căsători sau adopta.
Acum au o dată provizorie a nunții pentru primăvară, se tachinează reciproc cu privire la lista lor de invitați în creștere și se gândesc deja la ținute și flori.
Guvernul conservator a înaintat joi parlamentului un proiect de lege care legalizează căsătoria civilă între persoane de același sex. Este de așteptat ca legislația să treacă, având în vedere majoritatea partidului de centru-dreapta al premierului Kyriakos Mitsotakis și sprijinul probabil al parlamentarilor de stânga, scrie Reuters.
Dacă va fi aprobată, Grecia va deveni una dintre primele țări creștine ortodoxe care adoptă astfel de măsuri și va reprezenta o victorie de referință pentru cupluri precum Kalantzi și Ampatzidou, care au militat pentru egalitate.
„Nici măcar nu ne puteam gândi, imagina sau visa la acest lucru”, a declarat Kalantzi, un oceanograf în vârstă de 42 de ani, în apartamentul cuplului din Salonic, oraș din nordul Greciei.
Cuplul are un fiu în vârstă de trei ani, dar numai mama sa biologică, Kalantzi, este recunoscută ca părinte de către stat. Conform proiectului de lege, Ampatzidou îl va putea adopta și se va putea bucura de drepturi părintești egale, dacă se vor căsători.
„Abia când am văzut textul proiectului de lege cu ochii noștri am început încet-încet să visăm”, a declarat Kalantzi.
Comunitatea LGBT+ acuză o lege lacunară
Puternica Biserică Ortodoxă din Grecia consideră că homosexualitatea este un păcat și se opune în mod deschis proiectului de lege. Însă mulți membri ai comunității LGBT+ consideră că acesta nu merge suficient de departe.
Ampatzidou și Kalantzi doresc să aibă un al doilea copil, dar proiectul de lege nu anulează obstacolele pe care le întâmpină cuplurile LGBT+ în utilizarea metodelor de reproducere asistată. Mamele au declarat că au fost deja refuzate de două ori de centrele de fertilizare in vitro.
„Faptul că am fost respinși de clinica unde am avut primul copil, a fost sfâșietor. A doua a fost ca o înjunghiere în inimă”, a declarat Ampatzidou, 29 de ani, asistentă medicală.
De asemenea, sarcinile prin surogat nu vor fi extinse la cuplurile și persoanele LGBT+, potrivit proiectului de lege, care recunoaște copiii născuți deja prin această metodă în străinătate. Această interdicție a afectat deja nenumărate persoane.
Radiologul Angelos Michailides, în vârstă de 54 de ani, stabilit la Atena, a petrecut patru ani și și-a cheltuit economiile de-o viață pentru a găsi o mamă surogat în Statele Unite.
El are acum doi gemeni de trei ani, dar aceștia nu sunt recunoscuți ca cetățeni - birourile de înregistrare din Grecia au nevoie de numele mamei - și nu au acces la educație sau asistență medicală publică.
„În Grecia, este ca și cum nu ar exista”, a spus el, în timp ce fetele sale gemene se jucau vesel pe fundal. „Sunt copii invizibili”.
Abordând aceste probleme, Mitsotakis a declarat luna trecută în fața cabinetului său că „Grecia nu va deveni un laborator de politici care sunt aplicate doar în câteva țări”.
El a declarat că proiectul de reformă nu își propune să fie revoluționar, ci mai degrabă să alinieze Grecia cu alte țări din Uniunea Europeană care aderă la o strategie a UE care stabilește obiective pentru drepturile LGBT în perioada 2020-2025, potrivit Reuters.
12
17
