În unul dintre primele comentarii făcute la televiziunile de stat rusești despre moartea lui Mihail Gorbaciov, prezentatoarea TV Olga Skabeeva, poreclită „păpușa de fier” a președintelui Vladimir Putin, nu a avut tocmai cuvinte de laudă la adresa fostului lider sovietic.

Olga Skabeeva a comentat in direct moartea lui Mihail GorbaciovFoto: Captura video

„Fiecare ziar din lume, fără excepție, deplânge moartea lui Gorbaciov. Gorbaciov s-a stins din viață la vârsta de 91 de ani după o boală lungă”, afirmă Skabeeva.

Ea face apoi o revistă a presei internaționale și a titlurilor din mass-media occidentală despre moartea fostului lider sovietic.

„Uitați! The New York Times, The Daily Telegraph, Bild. Toți dușmanii noștri îl numesc un reformator și un adevărat om al lumii care a ajutat Europa să se unească prin distrugerea Cortinei de Fier și punând capăt cursei înarmării, inclusiv a celei nucleare”, afirmă prezentatoarea TV de la postul Rossiya-1.

Ea trece apoi la presa chineză, citând un articol publicat de tabloidul Global Times controlat de Partidul Comunist de la Beijing:

„Ei au propriul lor punct de vedere acolo, subliniind naivitatea și lipsa de maturitate a lui Gorbaciov, a cărui devotament față de Occident a aruncat țara într-o eră de instabilitate economică și politică. Acesta este probabil motivul pentru care evaluarea societății țării noastre asupra moștenirii sale este fundamental, radical diferită”.

„Dar probabil ar fi indecent să vorbim despre asta în ziua morții sale”, concluzionează Olga Skabeeva.

Comentariile „păpușii de fier” a lui Vladimir Putin vin în contextul în care acesta a declarat în mod faimos în urmă cu mai bine de 10 ani că Uniunea Sovietică a fost „Marea Rusie” și că destrămarea sa a reprezentat „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”.

Ce a spus Vladimir Putin despre moartea lui Gorbaciov

Liderul de la Kremlin a transmis miercuri un mesaj de condoleanțe după moartea lui Mihail Gorbaciov, ultimul lider al Uniunii Sovietice, spunând că acesta a avut un „impact uriaș asupra cursului istoriei mondiale”.

„Gorbaciov a înțeles foarte bine că sunt necesare reformele și s-a străduit să ofere propriile soluții”, a mai spus Vladimir Putin în mesajul său de condoleanțe.

Însă în afară de a enumera câteva date faptice privind și declarații generale privind rolul lui Gorbaciov pe scena mondială, Putin nu a oferit vreo evaluare asupra mandatului lui Gorbaciov, lider al URSS între 1985 și 1991.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a fost ceva mai direct.

„El a vrut sincer să creadă că Războiul Rece se va sfârși și că va urma o perioadă de romantism etern între o nouă Uniune Sovietică și lume, Occident”, a spus el la conferința sa zilnică de presă.

„Acest romantism s-a dovedit a fi greșit. Nu a existat nicio perioadă romantică, o lună de miere de 100 de ani nu s-a materializat iar natura însetată de sânge a oponenților noștri s-a arătat. Este bine că am înțeles asta la timp”, a adăugat Peskov.

Mihail Gorbaciov a fost printre puținii lideri care i-a transmis public lui Putin să renunțe la putere și să plece de la Kremlin.

Ce a spus Mihail Gorbaciov în ultimul interviu pe care l-a acordat

Devenit un simbol al democrației și luptei pentru libertate în Occident în anii care au urmat destrămării Uniunii Sovietice, Gorbaciov a acordat un interviu bizar în luna decembrie a anului trecut, la 30 de ani de la căderea blocului sovietic.

Fostul lider al URSS a afirmat în interviul acordat jurnaliștilor de la RIA Novosti, una dintre agențiile de presă ale statului rus, că americanilor „li s-a urcat la cap, aroganţa, autosatisfacţia, ei s-au proclamat câştigători în Războiul Rece, în condiţiile în care împreună am salvat lumea de la confruntare”.

„Cum se poate spera la relaţii de echitate cu SUA, cu Occidentul în această situaţie?”, a continuat Gorbaciov, denunţând „triumfalismul” Statelor Unite.

Într-un comentariu care a amintit direct de propaganda Kremlinului și afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin, Mihail Gorbaciov a acuzat Occidentul că dorea „să construiască un nou imperiu, astfel s-a născut ideea extinderii NATO”.

Vladimir Putin a susținut în mod repetat că intrarea unor țări din fostul bloc sovietic în NATO ar fi cauza profundei crizei dintre Rusia şi Occident pentru că, în opinia Moscovei, alianța nord-atlantică este principala ameninţare la adresa securităţii strategice a Rusiei.

De altfel, președintele rus a enumerat împiedicarea Ucrainei să se alăture NATO drept unul dintre obiectivele „operațiunii militare speciale” în declarația de război pe care a citit-o în dimineața zilei de 24 februarie.

Printre „garanțiile de securitate” cerute de Rusia în luna decembrie a anului trecut s-a numărat retragerea trupelor NATO din toate țările Europei de Est.

Pe același subiect:

Urmărește ultimele evoluții din a 189-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.