​Polonia va construi un nou gard de-a lungul frontierei sale cu Belarusul pentru a opri fluxul de migranți, a anunțat luni ministrul Apărării, scrie Reuters.

Migranti salvatiFoto: SOS Mediterranne

Polonia, Lituania și Letonia au raportat creșteri accentuate ale migranților din țări precum Irakul și Afganistanul, iar cele trei state l-au acuzat pe liderul belarus Aleksandr Lukaşenko că pune presiune asupra UE pentru ridicarea sancţiunilor economice impuse Belarusului. UE îl acuză pe Lukașenko că duce un "război hibrid” cu migranții pentru a exercita presiuni asupra blocului comunitar.

"Un nou gard solid de 2,5 metri (înălțime) va fi construit la granița cu Belarus. Mai mulți soldați vor fi (de asemenea) implicați în ajutorul Poliției de Frontieră", a scris pe Twitter ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak.

Guvernul Poloniei a fost criticat puternic de către organizațiile pentru drepturile omului, pentru că de două săptămâni ar ține blocat un grup de migranți între zona de acţiune a poliţiei de frontieră poloneze şi cea a poliţiei de frontieră belaruse, în apropierea satului Usnarz Gorny.

Și Lituania a anunţat luni că în septembrie 2022 va finaliza ridicarea gardului cu o lungime de 508 km la frontiera sa cu Belarus, măsură menită să oprească migranţii care în acest an au venit în număr mare de pe teritoriul belarus.

Săptămâna trecută, ţările UE au acuzat Belarusul de efectuarea ''unui atac direct'' prin împingerea peste graniță a solicitanților de azil și, îngrijorate de perspectiva creșterii numărului de migranți afgani, au convenit că trebuie să își întărească frontierele externe.

De la începutul anului, 4.141 de persoane au trecut ilegal frontiera în Lituania, ţară cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori. În întregul an 2020 în Lituania au intrat 74 de migranţi ilegali.

UE acuză Belarusul că aduce irakieni de la Bagdad la Minsk cu avionul şi apoi îi îndreaptă spre nord către frontiera belarusă.

Ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, a declarat, anterior că instalarea unui gard şi a unui sistem de monitorizare ar putea costa peste 500 de milioane de euro şi că ţara sa vrea ajutor financiar de la UE.