Guvernul chinez a luat apărarea sistemului de lagăre de muncă pentru uiguri și celelalte minorități etnice din provincia Xinjiang, publicând o carte albă care oferă detalii privind amploarea programului său de reprimare, relatează The Guardian.
Beijingul a descris din nou lagărele drept „centre de antrenament vocaționale” în document, afirmând că „prin politicile de muncă și angajare proactivă Xinjiang a îmbunătățit continuu viețile materiale și culturale ale oamenilor și a garantat și dezvoltat drepturile lor în fiecare domeniu”.
Cifrele incluse în raport oferă indicii cu privire la dimensiunea programului, documentul afirmând că o medie de 1,29 de milioane de muncitori au trecut prin „antrenament vocațional” în fiecare an între 2014 și 2019, deși nu a clarificat dacă unii au fost internați de mai multe ori.
Adrian Zenz, un antropolog german cunoscut pentru studiile sale în lagărele de reeducare din Xinjiang, a afirmat că numărul „ne oferă o dimensiune posibilă a muncii forțate prin folosirea centralizată și militarizată a muncitorilor în surplus din mediul rural”.
China se confruntă cu acuzații tot mai puternice, susținute de numeroase dovezi, privind internarea în masă în lagăre a minorității etnice uigure pentru reeducare și supraveghere, restricționarea libertăților religioase și credințelor culturale și sterilizarea forțată a femeilor. Experții afirmă că practicile Beijingului reprezintă un genocid cultural.
Acuzațiile sunt negate vehement de autoritățile comuniste, acestea afirmând că politicile sale sunt menite să combată terorismul și sărăcia, Beijingul refuzând însă să permită accesul jurnaliștilor și a grupurilor pentru drepturile omului în lagărele secrete.
Tradusă în cinci limbi
Există tot mai multe presiuni internaționale la adresa Chinei pentru a înceta practicile la adresa musulmanilor uiguri din regiune, printre acestea numărându-se sancțiuni, interzicerea de către Statele Unite a importurilor din Xinjiang și boicotarea producătorilor din regiune de către unele branduri majore de îmbrăcăminte precum H&M.
Autoritățile chineze adesea fac publice cărți albe „când se simt amenințate de creșterea numărului de relatări asupra unor subiecte pe care le consideră sensibile”, afirmă Peter Irwin, membru al unei organizații neguvernamentale pentru protejarea drepturilor etnicilor uiguri, acesta subliniind că au existat șapte astfel de documente privind uigurii începând cu 2015.
Cartea albă precizează că media anuală a „relocării muncitorilor în surplus din mediul rural” a fost de 2,76 de milioane de persoane, peste 60% din acestea fiind din sudul regiunii Xinjiang.
„Gospodăriile rurale sărace din sudul Xinjiang sunt o țintă predilectă a campaniei de internare”, afirmă antropologul Zenz.
Zumretay Arkin de la Congresul Mondial al Uigurilor a declarat pentru The Guardian că documentul reprezintă „doar o altă tentativă a Partidului Comunist Chinez de a minți și eluda responsabilitatea pentru atrocitățile sale, la fel cum au mințit despre existența lagărelor de muncă mai bine de un an”, acesta adăugând că „este interesant de notat că această carte albă a fost tradusă în cel puțin cinci limbi...ceea ce sugerează că nu este doar pentru scopuri propagandistice interne ci un răspuns al statului care să fie folosit pe plan internațional”.
Comunitatea internațională a început să ia tot mai multe măsuri împotriva acțiunilor Chinei din Xinjiang dar și din Hong Kong, impunând sancțiuni la adresa unor oficiali și companii chineze precum și sancțiuni economice.
2
5
