Ungaria a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spaţiul său aerian, având destinaţia Serbia, în pofida sancţiunilor impuse de UE, sancţiuni ce vizează produsele militare de provenienţă rusească. România a blocat anterior transportul de armament rusesc pe Dunăre, din cauza embargoului, potrivit Gazeta.ru citată de Rador.
Bruxelles-ul a anunțat prin purtătorul de cuvânt al Uniunii Europene că "implementarea măsurilor restrictive ale UE este responsabilitatea statelor membre UE".
Cu toate acestea, premierul ungar, Viktor Orban, a ignorat din nou normele impuse de UE. Disputa dintre Budapesta și Bruxelles durează de mai mult timp și riscă să degenereze în aplicarea unor restricții financiare de lungă durată la adresa Ungariei și în aplicarea unor sancțiuni. Ungaria lansează o nouă confruntare cu UE, din cauza relaţiilor sale cu Rusia. Budapesta a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spațiul său aerian, încălcând astfel regimul de sancțiuni impus de UE la adresa Federației Ruse, titrează "Politico".
Ca urmare, cu sprijinul Ungariei, Moscova a livrat Serbiei zece mașini de patrulare și de recunoaștere, o parte din elementele celor 30 de tancuri Т-72 și a celor 30 de mașini blindate BRDM-2 pentru misiuni de patrulare și recunoaștere.
Pe la sfârșitul lunii iulie, Belgradul a acuzat Bucureștiul că a blocat transportul militar rusesc, care urma să fie transportat din Rusia pe Dunăre către Serbia.
Pe 26 iulie, MAE al României a declarat că nu poate permite accesul transportului, din cauza sancțiunilor introduse la adresa Federației Ruse (după anexarea Crimeii la Rusia în 2014, UE a introdus un embargou asupra comerțului cu armament ce vizează Rusia, precum și la exporturile de mărfuri şi produse cu dublă utilizare, care pot fi utilizate atât în scopuri civile cât și militare).
Președintele Serbiei, Alexandar Vucic, și-a exprimat recunoștința sa față de președintele rus, Vladimir Putin, pentru consolidarea forțelor militare ale țării sale cu tancuri de luptă și cu vehicule blindate.
"Cel mai important pentru noi este faptul că am reușit să transportăm mijloacele militare tehnice în Serbia. Cum și în ce mod au ajuns acestea nu ne priveşte", a menționat Vucic.
Budapesta a comentat şi ea problema soluționării livrării de armament rusesc în Serbia. Gergely Gulyás, şeful de Cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat că a fost permis tranzitul prin spaţiul aerian ungar deoarece marfa nu era transportată de o aeronavă militară, ci de una civilă, care nu necesita un acord special de tranzit, informează "Politico".
"Evident că am fost informați că o aeronavă civilă va survola spațiul aerian al Ungariei, conform protocolului de informare, care prevede doar confirmarea", a afirmat Gergely Gulyás.
Acesta a mai adăugat că avionul rusesc a survolat şi spațiul aerian al Poloniei și Slovaciei. La întrebarea dacă va fi pedepsită Ungaria pentru încălcarea normelor UE, un reprezentant al UE a declarat: "Am văzut rapoartele. Nu comentăm concret acest caz, implementarea măsurilor restrictive ale UE este responsabilitatea statelor membre UE".
Referitor la motivele Guvernului ungar, nu ne rămâne decât să le intuim, dar relațiile dintre Budapesta și Bruxelles nu pot fi catalogate drept unele fără probleme.
Viktor Orban este unul dintre cei mai importanți oameni politici naționaliști din spațiul european. Acesta nu doar critică deschis UE, ci și ignoră în mod demonstrativ unele decizii luate de Uniune.
Discursurile publice ținute de Orban amintesc în mod frecvent de reproșurile aduse la adresa UE, ceea ce a devenit deja un element al imaginii politicianului ungar. Un alt simbol specific premierului este democrația iliberală, ale cărei idei le promovează în discursurile sale.
Această ideologie a devenit obiectul unor dispute în întreaga Europă. Viziunea sa cu privire la "statul iliberal", Orban a expus-o în anul 2014. Atunci discursul politicianului ungar, după realegerea sa pentru un nou mandat în funcția de premier al Ungariei a impresionat în mod diferit întreaga Europă.
"Astăzi mințile sunt guvernate nu de ideile liberale și nici de cele occidentale. Regimurile nedemocratice au demonstrat faptul că pot conduce popoarele lor către succes. Vedetele actuale sunt Singapore, China, India, Rusia și Turcia. A sosit momentul de a înceta să percepem ca pe o dogmă ideologia Occidentului, de a deveni independent și de a căuta o nouă formă de guvernare care să ne facă mai competitivi în următorii zece ani", a declarat Orban. Din acel moment, UE a suportat astfel de discursuri susținute de premierul ungar, critici la adresa sa, precum și relațiile lui Orban cu Rusia.
Premierul a îmbinat cu succes o perioadă opțiunile sale "iliberal-democratice" cu politica UE: până în momentul în care Bruxelles-ul s-a confruntat cu problema migrației. Metodele de soluționare pe care le-a ales UE nu i-au convenit lui Orban. Budapesta a devenit unul dintre principalii adversari ai cotei obligatorii de acceptare de refugiați, stabilite de UE pentru repartizarea imigranților. De asemenea, Guvernul Ungariei a refuzat să semneze Pactul global al ONU privind migrația.
Extrem de deranjată s-a dovedit a fi UE de pachetul de legi adoptat în vara anului 2018 de Ungaria, care prevăd o serie de restricții impuse organizațiilor neguvernamentale, ONG-urilor, care lucrează cu imigranții, acestea fiind obligate să primească o licență specială din partea MAE al Ungariei. Aprobarea unor astfel de inițiative a avut legătură cu nemulțumirea Budapestei față de activitatea miliardarului George Soros, care a finanțat ONG-urile care acordau asistență imigranților, ceea ce îi determina să sosească în Ungaria.
De fapt, pachetul de legi anti-imigrație adoptate a fost botezat în cinstea miliardarului Soros "Stop Soros". A stârnit un nou scandal campania de amplasare pe străzile din Ungaria a unor panouri publicitare cu imaginea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cu cea a lui Soros, însoţite de mesajele "Ei doresc să slăbească statele UE" și "Cine știe ce ne mai pregătește Bruxelles-ul?".
După o lună, UE i-a transmis Budapestei o informare prin care o anunța în legătură cu pretențiile sale față de legea "Stop Soros". Conducerii țării i s-au acordat două luni pentru a elimina neregulile și renunțarea la o astfel de politică. Dar, după expirarea acestui termen, nu s-au înregistrat niciun fel de progrese în această direcție, demnitarii europeni nu au văzut nicio schimbare. Ca urmare, pe la mijlocul lunii iulie, Comisia Europeană a dat în judecată Guvernul Ungariei, unde au fost formulate pretențiile UE față de Budapesta: Legea "Stop Soros" și politica statului față de imigranți, din cauza căreia aceștia nu pot primi statutul de refugiați.
Guvernul Ungariei continuă să expulzeze imigranții, chiar și în acele cazuri în care securitatea acestora nu este garantată, ceea ce stârnește indignarea UE. Dacă instanța europeană va da dreptate Comisiei Europene, atunci Ungaria va trebui să îndeplinească cerințele, în caz contrar va fi vizată de sancțiuni.
Parlamentul European s-a ridicat împotriva lui Orban. În luna martie, importanta formațiune parlamentară din PE Partidul Popular European (PPE) a sistat calitatea de membru a partidului FIDESZ condus de premierul ungar, a retras dreptul de vot al membrilor săi și chiar unele atribuții.
La scurt timp, a venit și răspunsul lui Orban față de UE. În luna iulie, liderii statelor europene s-au reunit pentru alegerea noului lider al Comisiei Europene. Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în calitate de principali pretendenți la acest post, au înaintat candidatura politicianului olandez Frans Timmermans. Un alt candidat a fost politicianul german, din partea conservatorilor CSU, Manfred Weber.
Inițial, Orban a susținut candidatura lui Weber, dar politicianul german a promis că renunță la președinția UE dacă succesul său va depinde de sprijinul FIDESZ. Viktor Orban a promis în schimb să împiedice UE să aleagă în funcția de lider al PE un politician care sprijină imigrația și care "nu respectă Ungaria sau statele din Europa Centrală". Ca urmare, funcția i-a revenit ministrului apărării din Germania, Ursula von der Leyen, pe care a sprijinit-o inclusiv Orban.
Înfrângerea lui Timmermans și Weber a fost considerată de premierul ungar drept o victorie a sa.
Una dintre platformele preferate ale premierului ungar reprezintă evenimentele anuale organizate în cinstea deschiderii Universității de Vară Bálványos. Acolo susține Viktor Orban discursurile sale tradiționale, care ajută la promovarea ideii sale de democrație iliberală. Pe data de 27 iulie a avut loc deschiderea oficială a Universității de Vară Bálványos, în cadrul căreia premierul ungar a susținut din nou o prelegere împotriva politicii UE și a anunțat despre victoriile sale obținute în alegerea președinţiei Comisiei Europene.
Premierul este convins de faptul că în ultimii ani Ungaria a reuşit să-şi restabilească suveranitatea sa, iar în momentul de faţă ameninţările la adresa ţării sale vin din exterior. Unul dintre principalele pericole, potrivit afirmaţiilor premierului ungar, ar fi fost "realegerea persoanelor care nu se retrăgeau din funcţiile de conducere din Europa".
"Nu am permis partizanilor ideologici să ocupe funcţii importante", a declarat Orban.
"În fruntea Comisiei Europene am ales o mamă a şapte copii (Ursula von der Leyen)", a adăugat el.
Ba mai mult, Orban a acuzat Comisia Europeană de comiterea unor atacuri politice la adresa Poloniei şi Cehiei, care dimpotrivă ar trebui să fie susţinute. Premierul ungar nu a evitat să abordeze şi subiectele sale preferate. În schimbul ajutoarelor acordate migranţilor, el a făcut un apel prin care a cerut să se acorde atenţie familiilor numeroase din UE, iar unul dintre obiectivele sale centrale pentru următorii 15 ani enunţat de el este lupta cu liberalismul democratic.
"Este adecvat, real şi raţional să promovezi o concepţie a democraţiei iliberale care să ţină piept ideii de democraţie liberală atât din punct de vedere intelectual cât şi ca program politic", a declarat Orban.
În cele din urmă, el a acuzat UE de standarde duble. Premierul ungar a susţinut un discurs în ajunul întrevederii cu noul preşedinte al Comisiei Europene, a cărei candidatură el a susţinut-o.
De relaţia cu Ursula von der Leyen depind foarte multe - Ungaria nu-şi poate permite luxul de a renunţa la finanţările UE. Ungaria primeşte de la UE anual peste 3 miliarde de Euro şi face parte din categoria acelor state care beneficiază de cea mai mare finanţare din partea Bruxelles-ului. Paradoxul constă în aceea că Orban foloseşte banii UE ca mijloc de consolidare a controlului său iliberal, titrează "The Guardian".
Jurnaliştii occidentali cataloghează principiile şi politica premierului ungar cu un nou termen din limba engleză "Cakeism", care se trage de la zicala «You can't have your cake and eat it too», apropiată de zicala "Nu poţi avea şi una şi alta". Cu alte cuvinte, primind o asistenţă financiară atât de substanţială de la UE şi criticând-o, Orban încearcă să stea pe două scaune, fapt de care este acuzat de jurnaliştii occidentali.
În momentul de faţă UE dispune de o influenţă majoră şi de forţe, în pofida faptului că partidele populiste de dreapta câştigă teren. Alegerile din Parlamentul European au decurs nu cum şi-ar fi dorit premierul ungar. Chiar dacă euroscepticii şi-au consolidat poziţiile, deşi nu în măsura în care şi-a dorit-o premierul ungar. În paralel cu aceasta, Bruxelles-ul face tot posibilul ca să nu admită extinderea influenţei lui Orban şi a simpatizanţilor săi.
În curând, UE va examina programul financiar pentru perioada 2021-2027. După retragerea Marii Britanii din UE, bugetul Uniunii se va reduce. Varianta potrivit căreia Bruxelles-ul va lua decizia de a reduce asistenţa financiară este una destul de mare şi anume Ungaria, care provoacă UE la o confruntare, nu doar ignorând principiile democratice, dar şi declarând deschis pericolul care vine dinspre ea, poate fi vizată de restricţii în primul rând.
articol gazeta.ru (traducere Rador)
3
10
