El Confidencial: Vişegrad, grupul necinstit al Europei: a fost o idee bună să intre în UE?

de S.A.     HotNews.ro
Miercuri, 15 mai 2019, 0:12 Actualitate | Internaţional


Grupul Visegrad
Foto: Wikimedia Commons
Uniunea Europeană înfruntă viitoarele alegeri cu mai multe fronturi deschise: la vest, un Brexit nelămurit; în multe ţări, un val populist care nu mai crede în proiectul european; iar la est, Grupul de la Vişegrad, un cal troian care nu încetează să creeze probleme, scrie El Confidencial citat de Rador.

În ciuda entuziasmului cu care cetăţenii Poloniei, Ungariei, Republicii Cehe şi Slovaciei au aderat la Uniune, cu 15 ani în urmă, guvernele respective au adoptat, în ultimul timp, poziţii care pun la îndoială şi contestă Bruxelles-ul. Astăzi, deşi mulţi sunt încă proeuropeni (aşa se declară 72% dintre polonezi, faţă de 63% dintre germani sau francezi), partide precum Fidesz, în Ungaria, sau PiS, în Polonia, au fost criticate de mai multe ori pentru politicile lor antidemocratice.

Au trecut 15 ani de la incorporarea acestor ţări în clubul comunitar. Evenimentul a fost salutat ca unul istoric: de la Varşovia, capitala a dat numele pactului militar comunist, se putea călători la Lisabona, pentru prima dată în istorie fără frontiere sau paşapoarte. Primirea "familiei estice" a fost plină de semnificaţii, marcând sfârşitul Europei celor două blocuri. Toţi au avut motive să o considere un succes: Uniunea era mai europeană ca oricând şi se consolida drept cel mai mare bloc economic din lume; cei nou-veniţi simţeau că începea o nouă eră a prosperităţii, libertăţii şi recunoaşterii internaţionale. Astăzi, cetăţenii din aşa-numitul Grup de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia) se bucură de mai multă prosperitate, dar sunt încă departe de media europeană; libertăţile lor sunt puse în paranteză de cursul autoritar al guvernelor lor; şi ca o consecinţă, prestigiul acestor naţiuni este la cote scăzute.

Un club "imaginar"

Pentru Víktor Orbán, "inamicul nu este la Moscova, ci la Bruxelles"; preşedintele polonez, Andrzej Duda, a definit UE drept "un club imaginar din care nu ne alegem cu mare lucru"; preşedintele ceh Zeman a încercat să facă un referendum, în 2016, similar celui care a dus la Brexit. Şi Slovacia este în plin proces de regenerare democratică, după uciderea unei jurnaliste care investiga corupţia guvernului, anul trecut. În ciuda unor lăudăroşenii precum cea a premierului Morawiecki, care a declarat anul trecut că "fondurile Uniunii Europene au fost bune pentru "a repara străzile", bunăstarea economică a Poloniei se datorează în mare parte Bruxelles-ului. Pe lângă faptul că este ţara care beneficiază cel mai mult de fondurile comunitare, libera circulaţie a lucrătorilor într-o Europă fără frontiere a făcut din această ţară un paradis pentru investiţiile private de pe continent.

Este izbitor modul în care guvernele din Grupul de la Vişegrad au lăsat temporar deoparte diatribele lor împotriva Bruxelles-ului, pentru a deveni proeuropene

Între timp, refuzul de a accepta refugiaţi şi antidemocratica reformă judiciară a PiS au pus Polonia la stâlpul infamiei, până la punctul în care, pentru prima dată în istorie, articolul 7 (aşa-numita "opţiune nucleară") a fost activată pentru a mustra deriva sa autoritară. În Ungaria există un scenariu similar, cu Viktor Orbán într-un război permenent cu Uniunea Europeană, dar care în acelaşi timp finanţează cu bani europeni proiecte extravagante, cum ar fi un tren cu aburi turistic în satul său natal, sau stadion de fotbal faraonic, ce nu a fost niciodată plin. Cu toate acestea, este uimitor cum, cu apropierea alegerilor europene, guvernele 'de la Vişegrad' au lăsat deoparte temporar diatribele lor împotriva Bruxelles-ului, devenind brusc campioane ale europeismului. Partidul polonez PiS, de exemplu, candidează cu sloganul "Inima Europei", iar drapelul UE, calificat ca "zdreanţă" de deputata Krystyna Pawlowicz, e pe toate afişele electorale. După cum explică pentru EL Confidencial, Martin Mycielski, un politolog de la Fundaţia pentru un Dialog Deschis de la Bruxelles, partidul lui Morawiecki pare să sufere de "schizofrenie", basculând într-un mod interesat între poziţiile antieuropeană şi proeuropeană, în funcţie de context. "În ultimele luni, a sosit momentul când PiS şi-a dat seama că merge prea departe şi că teama de o "Polexit", o idee pe care ei au consimţit-o şi susţinut-o, ar putea ajunge să-i descurajeze pe mulţi polonezi de la a-i vota pe ei". Comparând cazul polonez cu situaţia din alte ţări, cum ar fi Moldova, Mycielski subliniază modul în care unele ţări profită de un joc dublu, întinzând mâna pentru a lua bani de la Bruxelles, dar strângând pumnul atunci când trebuiesc adoptate politici democratice comune tuturor. "Alegătorii polonezi sunt mai atenţi atunci când vine vorba de trimiterea reprezentanţilor la Bruxelles decât atunci când aleg deputaţii naţionali(...) PiS va fi foarte precaut în a ataca UE şi îşi va păstra deghizarea proeuropeană până în ziua alegerilor(...) pretinzând că apără adevăratele valori europene ale creştinismului şi ale naţiunilor omogene din punct de vedere cultural, valori pe care ei le apără şi care vor duce la o Polonie şi o Europă mai puternice".

La rândul său, Víktor Orbán, liderul ideologic al Grupului de la Vişegrad, şi-a expus programul electoral pentru alegerile europene păstrându-şi poziţiile radicale împotriva "naţiunilor de rase mixte" conduse, potrivit lui, de "oamenii capitalului", cum ar fi Soros, care vor "să atace creştinismul şi tradiţiile europene", aducând în Europa "virusul terorismului". Cu o politică externă care nu este decât o prelungire a politicii interne autoritare, Orbán a considerat aceste alegeri ca fiind o ocazie de a găsi sprijin la formaţiunile "iliberale" din alte ţări, dar apropierea sa de italianul Salvini sau de franţuzoaica Le Pen nu s-au cristalizat şi, deocamdată, au rămas la promisiuni de cooperare în viitor.

Victoria neaşteptată a Zuzanei Caputova la prezidenţialele slovace, cu câteva săptămâni în urmă, a evidenţiat divergenţele care există în Grupul de la Vişegrad, care seamănă din ce în ce mai mult cu "clubul imaginar" la care făcea aluzie Duda. Candidata independentă a câştigat alegerile distanţându-se de orbita "orbanistă" a G4. Mai identificată istoric cu o axă Bratislava-Praga decât cu una Varşovia-Budapesta, Slovacia a fost întotdeauna considerată cea mai neimpregnată dintre cei de la Vişegrad, acceptând refugiaţii şi moneda euro, spre deosebire de ceilalţi trei parteneri. La rândul său, în Republica Cehă se profilează ANO ("da" în limba cehă) ca principal favorit al alegerilor care nu stârnesc entuziasm în rândul alegătorilor (ultima participare a fost de 18%). Deşi guvernul miliardarului Babis s-a aliniat de mai multe ori cu linia ideologică de la Visegrad, s-a arătat mai precaut cu privire la angajarea în speciala cruciadă iliberală a lui Orbán, iar mersul economiei, departe de cifrele "miracolului polonez", l-a făcut să pară mai mult practic decât beligerant în faţa Bruxelles-ului.

Un balast pentru UE?

În prezent, mulţi consideră Grupul de la Vişegrad ca balast politic, economic şi ideologic pentru UE. Cu toate acestea, este o imagine simplistă, plină de nuanţe, care conferă G4 o identitate unică, ceva ce nu există. Unul dintre puţinele lucruri pe care le au în comun aceste patru ţări este implicarea lor scăzuta în alegerile europene, cu participări care nu depăşesc 25% în cel mai bun caz. Dacă se schimbă acest lucru, poate exista o schimbare radicală a imaginii pe care o vor arăta Europei aceste ţări. În cazul în care se mobilizează electoratul urban şi alegătorii mai tineri, care majoritar votează împotriva partidelor care guvernează acum, s-ar putea declanşa un efect de domino care să influenţeze alegerile generale viitoare. În Polonia, alegerile vor avea loc peste câteva luni, iar PiS nu ascunde că vede în alegerile europene un barometru pentru ce se poate întâmpla în toamnă.

















793 vizualizari

  • 0 (8 voturi)    
    Categoric că a fost o idee bună (Miercuri, 15 mai 2019, 0:23)

    Nyk1 [utilizator]

    Grupul V4, alături de Salvini și Italia, sunt singurii care pot restabili valorile europene, așa cum le știam cu toții și le admiram în anii '90 și la începutul anilor 2000. Niște valori bazate pe crearea unui spațiu economic comun accesibil doar țărilor și popoarelor dezvoltate, cu scopul de a crește și mai mult nivelul de trai și a lăsa o moștenire materială însemnată următoarelor generații de europeni.

    Acum scopul a devenit scăderea nivelului de trai prin import masiv de imigranți din țările lumii a treia, pentru a servi anumitor interese obscure care au o doctrină asemănătoare cu a împăratului roman Nero: ei să trăiască în lux și toți ceilalți să muncească precum sclavii pentru ei, în timp ce tot ce au construit strămoșii europenilor nativi este repudiat și distrus, fie activ prin rea-voință, fie prin neglijență premeditată (vezi Notre Dame de Paris).
  • -2 (2 voturi)    
    cand o sa se prinda ca in Romania e mai rau (Miercuri, 15 mai 2019, 0:36)

    Poiana lui Occam [utilizator]

    atunci sa vezi !
    La aia s-o fi furat 20%, nu 80% ca la noi.
  • +3 (7 voturi)    
    jigniti, jigniti (Miercuri, 15 mai 2019, 0:49)

    Razvan_M [utilizator]

    Ca sunt sigur ca o sa adunati mai multe voturi de la oamenii de care faceti misto.

    Este datoria oricarui cetatean din UE sa critice conducerea iresponsabila cand o ia razna si ia decizii ilegitime sau pur si simplu dezastruoase.

    Aducerea de musulmani in UE, fara consultarea populatiei, este o decizie ilegitima si iliberala. Lupta politrucilor autisti de la Bruxelles contra celor care-i critica este o masura lasha si iliberala. Incercarile de intimidare a criticilor si cenzura sunt decizii iliberale. Ura impotriva crestinilor europeni si a civilizatiei construite de noi este bomboana de pe coliva politrucilor de la centrul iliberal al Europei. Propaganda irationala sustinuta de la centru contra familiei si contra barbatilor hetero a inceput sa fie perceputa ca atare - un dezastru.

    Concentrarea puterii in mainile unuia ca Junker, un politruc necinstit si mincinos, neales de nimeni (este numit prin negocieri politice) si a uneia ca Merkel (aleasa doar de nemti) este un simulacru de democratie. Nici nu este de mirare ca acestia iau decizii contra interesului public si in ciuda opozitiei cetatenilor. Constitutia UE a fost respinsa in urma cu ceva ani, in ciuda propagandei. Oare de ce? Poate pentru ca punea si mai multa putere in mainile unei oligarhii politico-economice permanente?

    Este deci de mirare ca au aparut forte politice democratice ce vor strange destule voturi sa inceapa schimbarea? Pai tocmai asta-i esenta democratiei. In ciuda cenzurii si manipularilor orchestrate de autocratii de la centrul UE, oamenii s-au trezit.

    PS. Este a 27-a saptamana de proteste contra micului Macron in Franta. Proteste care nu au nicio acoperire in presa asa-zisa libera din Europa. Sau care sunt acoperite cu minciuni si manipulari de presa. Oare asta vrem noi de la o uniune democratica?

    PS.2 Orban a fost votat si revotat de vecinii maghiari cu majoritati pe care liderii iliberali ai UE nici nu le viseaza. Orban a fost prieten si colaborator cu George Soros. Cunoaste dusmanul.
  • +4 (6 voturi)    
    Cum luam pulsul presei internationale (Miercuri, 15 mai 2019, 0:59)

    Setalcott [utilizator]

    Daca stiti spaniola aveti privilegiul de a citi in comentariile la articolul original ce cred spaniolii despre astfel de articole.
    • +1 (3 voturi)    
      eh (Miercuri, 15 mai 2019, 1:36)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui Setalcott

      Cum stii ca un articol respecta naratiunea oficiala? Este o preluare hn, dupa o preluare rador, care citeaza aceleasi site-uri de bine


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version