Uniunea Europeană va controla investiţiile străine în întreprinderile din sectoarele strategice ale "Comunităţii celor 27". "Izvestia" prezintă cum se va întâmpla acest lucru.
"Sector Strategic" în stil European
Termenul de "sector strategic", în accepţiunea deputaţilor din Parlamentul European şi a reprezentanţilor Comisiei Europene, este un lucru destul de flexibil, care, dacă se doreşte, poate fi ajustat la aproape orice. Astfel, nu numai acele industrii care se află în prezent în registru (întreprinderi producătoare de produse pentru complexul militaro-industrial şi monopoluri din industria energetică, digitalizare şi alimentare cu apă), dar orice altă ramură - după cum este nevoie.
"Măsura de necesitate" va fi uşor de determinat: de îndată ce companiile de stat din ţara "adversarului probabil" sau a societăţii înregistrate pe teritoriul său propun să investească în acest sector sau în economia statelor membre UE (până la producţia de îngheţată, de tomate), poate fi declarat imediat ca fiind strategic. La Bruxelles, un proiect de document a fost deja pregătit sub numele de cod "Despre controlul investiţiilor străine". După cum reiese din ziarul spaniol "El País", care s-a dovedit a fi un proiect de document important, chestiunea "va fi discutată la nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei în viitorul apropiat".
Achiziţionarea de grupuri de comunicaţii, de companii pentru stocarea datelor (big data) sau întreprinderi care dezvoltă tehnologii digitale pentru procesele electorale va fi supusă unei supravegheri deosebit de atente.
Un atac financiar discret dinspre răsărit
Motivul tulburărilor este generat în principal de două ţări - China şi Rusia. În ultimii ani, spun analiştii care studiază situaţia la comanda guvernului UE, aceste două puteri deţin în mâinile lor cota leului de pe piaţa europeană a investiţiilor. Aproape jumătate din ţările "Comunităţii celor 27" consideră că este datoria lor să spună poveşti de groază despre interferenţa Kremlinului în alegerile lor, iar Noul Drum al Mătăsii, promovat în mod activ de către
Republica Populară Chineză, este recunoscut pe scară largă ca fiind "strategic periculos pentru suveranitatea UE". De exemplu, premierul spaniol Pedro Sanchez, care l-a primit recent pe liderul chinez Xi Jinping, care se afla în drum spre Argentina la summitul G20, nu a semnat un acord privind participarea la acest proiect gigantic. Deşi a calificat negocierile cu liderul Republicii Populare Chineze "substanţiale şi fructuoase".
"Comportamentul lui Sanchez reflectă poziţia comună a Uniunii Europene, care consideră că este posibil să coopereze cu China la Noul Drum al Mătăsii doar în sens invers, participând la un număr mic de operaţiuni specifice. Încheierea unor acorduri globale va duce, în cele din urmă, la o absorbţie de facto a Uniunii Europene de către superputerea asiatică ", spun experţii care au comentat evenimentul pentru canalul de televiziune de la Madrid "La sexta".
Vara trecută, gigantul chinez de transport COSCO a achizitionat o participaţie de 51% la Noatum Ports, care deţine terminalele de containere ale porturilor Valencia şi Bilbao, precum şi terminalele de marfă din Zaragoza şi Madrid. Operaţiunea a avut loc în timpul conducerii Partidului Popular (şeful guvernului era Mariano Rajoy) şi a fost considerată benefică pentru regatul din Pirinei. Actualul cabinet, alcătuit din socialişti, are o opinie total opusă în această privinţă.
Dacă se distrage atenţia de la disputele inter-parlamentare şi evaluăm în mod obiectiv înţelegerea, pentru statul spaniol, această operaţiune nu s-a schimbat mult: pachetele de control ale acestor porturi aparţineau străinilor şi continuau să aparţină. Numai înainte de tranziţia către chinezi, aceste acţiuni erau în posesia conglomeratului american JP Morgan, care, după toate aparenţele, a fost asigurat de autorităţile spaniole, care sunt aliaţii NATO, la urma urmei.
Anxietatea Parisului şi a Berlinului a lovit cu un an în urmă, când a împins autorităţile UE să creeze un grup de experţi, care trebuia să elaboreze un raport referitor la gradul real de pericol de "înecare" a Europei în valul de capital chinez. Până în prezent, analiştii au descoperit că există în realitate "ameninţarea" investiţiilor chineze (şi ruse) pentru 12 ţări din UE, care ocupă primele linii în clasamentul economic al Comunităţii (Germania, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Ungaria şi altele).
Rusia presează prin cultură şi presă...
În ceea ce priveşte capitala Rusiei, nici sumele concrete pentru investiţii, nici denumiri ale anumitor industrii sau întreprinderi nu sunt încă solide. Nu este exclus faptul ca "banii de la Moscova" (dacă vin, de fapt) în aceste industrii să nu fie deloc inutili şi, prin urmare, nu există niciun motiv să-i refuze. În principal, astăzi, în Europa, ei sunt preocupaţi de "introducerea şi promovarea mass-media ruseşti în ţările UE" (Sputnik, RT). Ei nu au ajuns încă să fie recunoscuţi ca agenţi de finanţare străină, dar, după cum se ştie, desenul animat "Maşa şi Ursul" nu tulbură din copilărie minţile strategilor occidentali care organizează isteria anti-rusească.
Prin urmare, în proiectul de regulament menţionat mai sus, au fost incluse discuţiile privind "libertatea presei, respectul pentru pluralismul de opinii în mass-media şi acoperirea incorectă a mass-mediei din sectorul mass-media al vecinului estic al UE". Apoi, la sugestia europarlamentarului francez Frank Proust, completat de instrucţiunile potrivit cărora o comisie specială pentru a preveni pătrunderea investiţiilor din ţările care ameninţă economia UE se va ocupa şi de "apărarea împotriva ruşilor" din sfera culturală în general, inclusiv din cinema, teatru şi balet.
... şi China acaparează porturile din UE
Compania COSCO menţionată mai sus este considerată echipa de asalt a chinezilor de şoc din Beijing, în Uniunea Europeană. În aprilie 2016, a achiziţionat cu 368,5 milioane de euro o participaţie de 67% în cel mai mare port grecesc din Pireu. În acelaşi an, compania chineză a achiziţionat un pachet de 35% la terminalul de containere ESR din portul Rotterdam (Olanda), pentru suma de 125 milioane de euro, iar la începutul anului 2018, a obţinut o participaţie de 10% la terminalul de containere al portului Zeebrugge (Belgia) - 85%. Potrivit experţilor, COSCO deja pretinde că este cel mai mare operator de terminale din lume, iar cota sa în capitalul total al porturilor europene este de 10%. În general, Uniunea Europeană are de ce să se teamă.
În prezent, UE este profund îngrijorată, văzând "înflăcărarea" celei mai mari întreprinderi energetice chineze - China Three Gorges Corporation (CTG) pentru "mireasa portugheză" - Energias de Portugal S.A. (PDE). CTG deţine deja o participaţie de 23% la EDP şi acum va cumpăra celelalte acţiuni (preţul de emisie este de 9,07 miliarde de euro).
Germania este preocupată de posibila achiziţie de către fondul chinez de investiţii Fujian Grand Chip a unui producător şi furnizor german de dispozitive semiconductoare, compania Aixtron, pentru suma de 670 de milioane de euro.
Cum înşeală statistica în mod onest
Dacă luăm în considerare suma totală a fondurilor primite în UE din ţări străine pentru perioada 2003 - 2016, potrivit raportului elaborat de compania de consultanţă Copenhagen Economics, se pare că, până de curând, principalul investitor era America. Acestea sunt urmate de Elveţia şi Norvegia. În urma evaluării rezultatelor perioadei de 13 ani, China şi Rusia ocupă poziţiile a patra şi a cincea.
Cu toate acestea, statisticile sunt viclene, spun euro-experţii. După opinia lor, "nu trebuie să se presupună că societatea care se poziţionează ca investitor investeşte bani, dar ar trebui să determine" cine este în spatele ei, "adică cine deţine în mod real fondurile atribuite". Şi prin această abordare, specialiştii de la Copenhaga descoperă în mod neaşteptat că primul loc în investiţiile UE aparţine Rusiei, care reprezintă 16,6% din total pentru perioada menţionată. Norvegia şi Elveţia, dacă luăm în considerare criteriul "studierii pedigree-ului la a şaptea generaţie", îşi păstrează locurile pe listă, dar Statele UNite ale Americii ies din prima troică. Campionatul Federaţiei Ruse a înfricoşat Bruxelles-ul, care este acum fixat pe găsirea întregii subestimări a structurilor care oferă finanţare în economia europeană.
Trebuie adăugat că indicatorul mediu de aproape un deceniu şi jumătate este o caracteristică foarte nesigură a înţelegerii imaginii curente. Şi situaţia este de aşa natură încât activitatea Chinei a crescut foarte mult în ultima vreme. Dacă în 2003 au fost înregistrate în UE doar 20 de tranzacţii de investiţii care implică China, iar valoarea capitalului investit în UE a fost estimată la câteva zeci de milioane de euro, în 2016 s-au înregistrat 160 de "injecţii" în valoare de aproape 12 miliarde de euro.
"În perioada cuprinsă între 2003 şi 2016, China s-a clasat pe locul patru în ceea ce priveşte investiţiile. Dar, în următorii doi ani, situaţia s-a schimbat radical. Beijingul a ajuns aproape de Moscova până în 2016, dar apoi a fost uşor depăşit cu injecţii în Kazahstan şi, prin urmare, şi-a relaxat puţin poziţia în Europa. 2017 şi 2018 ne arată că răgazul s-a încheiat, iar China a preluat Uniunea Europeană mai bătrâneşte", remarcă analiştii de la El País.
Interzici şi "scapi"
"În perioada cuprinsă între 2003 şi 2016, China s-a clasat pe locul patru în ceea ce priveşte investiţiile. Dar, în următorii doi ani, situaţia s-a schimbat radical. Beijingul a ajuns aproape de Moscova până în 2016, dar apoi a fost uşor depăşită cu injecţii în Kazahstan şi, prin urmare, şi-a relaxat puţin poziţia în Europa. 2017 şi 2018 ne arată că răgazul s-a încheiat, iar China a preluat Uniunea Europeană mai bătrâneşte", remarcă analiştii de la El País.
După cum se dovedeşte, partitura pentru prima vioară în dezvoltarea unei poziţii pan-europene privind controlul investiţiilor terţilor a fost jucată de Franţa, Germania şi Italia. Cele trei economii principale ale UE (Marea Britanie este deja o felie tăiată, nu există nicio îndoială despre aceasta). În plus, aceste state sunt cele mai îngrijorate de preocupările lor în ceea ce priveşte o posibilă dezvoltare a sectorului tehnologic în restul ţărilor UE, inclusiv de crearea inteligenţei artificiale.
Izvestia, (preluare Rador)
