​Ungaria: Ce spune raportul Sargentini? Cum răspunde Budapesta? / Implicații financiare - analiză Le Monde

de Ionut Baias     HotNews.ro
Miercuri, 12 septembrie 2018, 3:21 Actualitate | Internaţional


Sargentini vs Orban
Foto: Colaj foto
​Sargentini a enumerat în raportul privin Ungaria ameninţările la libertatea media, repunerea în discuţie a independenţei justiţiei, atacurile regulate împotriva organizaţiilor neguvernamentale, renaşterea antisemitismului ca şi repunerea în discuţie a anumitor drepturi sociale, potrivit unei analize Le Monde, citate de Rador. Dezbaterea a relansat în orice caz problema îngheţării sau unei reduceri a fondurilor structurale pentru Budapesta. Şi ar avea consecinţe: ele reprezintă 4,4% din PIB-ul său şi jumătate din investiţiile publice.

​În ce condiţii poate fi activat articolul 7?

Articolul 7 din tratatele Uniunii nu poate fi activat de Parlmentrul European decât dacă cel puţin două treimi din voturile exprimate în plen sunt pentru. Stânga europeană, radicală şi social-democrată, ar trebui să susţină raportul Sargentini. Liberalii şi democraţii, de asemenea. În schimb, PPE este foarte divizat, în vreme ce jumătate din deputaţii săi a votat raportul Sargentini în comisia de afaceri juridice, în aprilie. Cu toate astea, la acest început de săptămână puţini deputaţi pariau pe faptul că acest nivel foarte ridicat va fi atins.

O dată ce articolul 7 este recomandat Consiliului, statele membre mai trebuie să se sesizeze de această procedură: este necesară o majoritate de 4/5 dintre votanţi. Urmează consultări cu guvernul ţării respective. Teoretic, articolul 7 poate duce, dacă statul memmbru nu este deloc cooperant, la suspendarea dreptului de vot în Consiliu, o cvasi-excludere din jocul european. Un scenariu foarte ipotetic în cazul Poloniei, cu atât mai mult în cazul Ungariei.

Ce spune raportul Sargentini?


Dna Sargentini a enumerat în raport ameninţările la libertatea media, repunerea în discuţie a independenţei justiţiei, atacurile regulate împotriva organizaţiilor neguvernamentale, renaşterea antisemitismului ca şi repunerea în discuţie a anumitor drepturi sociale.

Ea denunţa şi politica regimului Orban privind migraţia şi refuzul său de a accepta principiul solidarităţii europene. Prim-ministrul n-a încetat, din 2015, să respingă planurile de împărţire a refugiaţilor între statele membre pentru a uşura situaţia Italiei şi Greciei. La o primă dezbatere privind raportul Sargentini în Parlamentul European, în aprilie, ministrul afacerilor externe ungar, Peter Szijjarto, răspunsese: "Am o veste proastă pentru viu: noi nu vom permite punerea în practică a politicii promovate de Soros. Noi vrem să protejăm istoria şi cultura europene".

Un discurs care a produs nelinişte, chiar în sânul PPE, o deputată a PPE deplângea faptul că Ungaria "îi identifică pe europeni ca duşmani". Dezbaterea a relansat în orice caz problema îngheţării sau unei reduceri a fondurilor structurale pentru Budapesta. Şi ar avea consecinţe: ele reprezintă 4,4% din PIB-ul său (şi jumătate din investiţiile publice).

Ce răspunde guvernul ungar?


Evident, raportul n-a schimbat cu nimic poziţia oficială a Budapestei, aşa cum atestă o scrisoare adresată tuturor eurodeputaţilor de către Judit Varga, ministru însărcinat cu relaţiile cu UE. Ţara ei, confirmă ea, "respinge cu vigoare" raportul care a atras, pe 25 iunie, un vot al comisiei de libertăţi pentru activarea articolului 7.

Judit Varga consideră că ţara sa ar fi trebuit de la început să fie asociată acestei proceduri. Dna Sargentini, refuzând, ar fi favorizat "opţiunea nucleară" şi a creat "un precedent periculos care subminează încrederea cetăţenilor în Parlament".

Guvernul ungar a mai transmis Bruxellesului un document de 109 pagini, foarte argumentat, care demontează rând pe rând toate criticile făcute de la revenirea la putere a dlui Orban la Budapestea, în 2010. Legea presei, reforma justiţiei, Constituţia, activitatea liberă a ONG-urilor, condiţiile de funcţionare a intituţiilor universitare străine etc.

Alt reproş: ancheta s-a referit la competenţele exclusive ale statelor membre, precum educaţia, indemnizaţiile de şomaj sau pensia minimă. Budapesta afirmă de altfel că a ţinut cont de reacţiile unei serii de instituţii ale Uniunii, printre care Comisia sau Curtea de Justiţie de la Luxemburg, pentru a corecta unele prevederi - referitoare la discriminarea romilor, protecţia femeilor gravide la muncă sau sistemul judiciar.

Aceste texte, în formă de pledoarie, susţin că "Ungaria este fidelă valorilor europene" şi nu ameninţă cu nimic regulile democraţiei. Ministrul repetă că ţara sa este deschisă la dialog, inclusiv privind legalitatea unor decizii, dar "respinge ideea ca poziţii diferite să fie prezentate ca ameninţări fundamentale pentru democraţie".

Care sunt consecinţele unui vot foarte favorabil activării articolului 7 pentru PPE şi celelalte partide politice europene?

În ce priveşte PPE, neliniştea creşte în ultimele zile. Chiar dacă majoritatea necesară de două treimi din voturile din plen pare greu de atins, un vot masiv pentru activarea articolului 7 ar face să se agite un partid în plină criză, sfâşiat între un Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei, reprezentând dreapta creştin-socială, şi Sebastian Kurz, cancelrul austriac, aflat în coaliţie cu extrema dreaptă sau dl Orban, care merge la Roma pentru a discuta despre Europa şi migraţie cu populistul de extrema dreapta Matteo Salvini.

Luni seara, dl Kurtz a recomandat votul pentru articolul 7, în vreme ce în acelaşi timip partenerul lui de coaliţie, FPÖ, îl invita pe dl Orban să se alăture unei coaliţii a extremelor europene.

Greu pentru liderii proeuropeni ai PPE să nu reacţioneze, chiar dacă până acum l-au apărat pe dl Orban, sperând să-l păstreze în familie şi să evite o hemoragie de alegători dinspre dreapta tradiţională spre extrema dreaptă. PPE "aşteaptă de la Viktor Orban să facă un pas în direcţia partenerilor europeni în această săptămână şi să fie gata la unele compromisuri", a declarat pentru LE MONDE Manfred Weber, liderul grupului PPE la Strasbourg.

"Dacă nu o face, mă aştept la dezbateri extrem de dificile în grupul PPE. Pentru noi, este limpede că valorile fundamentale ale Uniunii Europene nu sunt negociabile", adaugă bavarezul. În competiţie pentru succesiunea dlui Juncker în fruntea Comisiei, dl Weber dă cu votul ungar primul test important al candidaturii sale.

O spargere a PPE ar avea consecinţe considerabile cu nouă luni înaintea alegerilor europene, creând totdată un spaţiu politic pentru o uniune a dreptelor extreme, ale dlui Orban, dlui Salvini, trecând prin polonezii din PiS. Dar şi o oportunitate pentru o eventuală alianţă lărgită a "proeuropenilor" în jurul dlui Macron.

Eurodeputautl grec Dimitris Papadimoulis, membru al Syriza, partidul lui Alexis Tsipras, a declarat site-ului de ştiri Euractiv.com: "În termeni de democraţie, alianţele trebuie să fie mai largi, nu numai cu dl Macron, ci cu liberalii [din partidul paneuropean ALDE] şi moderaţii din PPE".

analiză Le Monde (preluare Rador)






















1591 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version