Actul de echilobristica diplomatica pus in scena de Finlanda, care oscileaza de la legaturi mai apropiate cu NATO pana la zvonuri ale unor acorduri cu Rusia pentru terenuri din apropierea granitelor sale, a ajuns in centrul atentiei inaintea alegerilor parlamentare de duminica aceasta, politicienii discutand cat de mult isi permit sa se intoarca impotriva Kremlinului, scrie Reuters.
In alegerile de duminica, liderul opozitiei centriste Juha Sipila, care favorizeaza alinierea non-militara, impreuna cu alte 2 partide importante, candideaza impotriva premierului in functie, Alexander Stubb, care pledeaza pentru aderarea la NATO.
Dezbaterea s-a aprins la nivel regional dupa o declaratie comuna fara precedent facuta saptamana trecuta de catre tarile nordice - Suedia, Norvegia, Danemarca si Islanda - care au invocat direct "provocarea" ruseasca ca motiv pentru a incepe cooperarea in domeniul apararii.
Insa pentru nordici aceasta declaratie a reflectat un an de raiduri aerene rusesti, acuzatii de spionaj si exercitii militare la granite. Moscova a raspuns imediat, spunand ca miscarile facute de Finlanda si Suedia in directia unei apropieri de NATO constituie o "deosebite preocupare".
"Este ceva nemaiauzit sa legi explicit cooperarea nordica in domeniul apararii de amenintarea rusesca", a declarat Anna Wieslander, director adjunct al Institutului Suedez de Afaceri Internationale. "Spune clar ca e vorba de noi impotriva Rusiei".
O astfel de tactica ar reprezenta o schimbare majora pentru Finlanda care imparte o granita de 1340 km cu Rusia, pentru care a luptat doua razboaie grele intre 1939 si 1944, pierzand teritorii substantiale.
Tactica Finlandei in timpul Razboiului Rece a fost una de neutralitate autoimpusa si disponibilitatea de a accepta interese sovietice de teama vecinului sau.
Helsinki s-a reorientat catre vest, aderand la Uniunea Europeana in 1995, iar apoi intrand in zona euro in 1999. Insa, asemenea Suediei, nu face parte din NATO. In conditiile in care circa 8% dintre exporturile sale sunt dependente de comertul cu Rusia, Helsinki incearca sa abordeze o atitudine pragmatica fata de Moscova.
Statu-quoul a fost afectat de activitatile aeriene ale Rusiei in regiune si de activitatea navala din Marea Baltica, precum si de impactul economic al sanctiunilor, starnind dezbateri despre cat de mult ar trebui Finlanda sa respecte raspunsul occidental la rolul jucat de Rusia in destabilizarea Ucrainei.
Sondajele de opinie arata ca majoritatea finlandezilor este impotriva aderarii la NATO, insa datele mai indica ca numarul lor este in scadere - circa un sfert din populatia Finlandei, de 5,5 milioane de oameni, este de acord cu pozitia pro-NATO a lui Stubb. Din ce in ce mai multi suedezi trec si ei in tabara pro-NATO.
Orice indicator ca Suedia si Finlanda ar urma sa adere la NATO deranjeaza Rusia intr-o masura atat de mare incat premierul Dmitri Medvedev a declarat in 2013 ca intrarea lor in alianta ar forta Moscova sa "raspunda".
"Finlanda a depasit in mare parte de generatia politica in care instinctul de a nu ofensa Rusia era atat de adanc inradacinat incat era automat", arata Keir Giles, un expert pe tema Rusiei din cadrul think-thank-ului Chatham House. "Insa mostenirea aceasta traieste in unele zone. (...) Ceea ce a polarizat acum dezbaterea este o noua dispozitie de a spune lucrurilor pe nume la nivel oficial."
Finlanda a fost precauta cu privire la sanctiunile impuse Moscovei si multi politicieni s-au intors impotriva guvernului lui Stubb din cauza declaratiei comune.
"Creand imaginea ca cooperarea nordica (...) este bazata pe amenintarea ruseasca nu poate fi justificata", a declarat presedintele de centru-dreapta Sauli Niinisto.
Suedia se intreaba, de asemenea, daca ar trebui sa caute adapost intr-o alianta condusa de SUA, abandonand doua secole de neutralitate oficiala.
Avioanele rusesti au ajuns pe prima pagina in 2013 cand au organizat o misiune falsa de bombardare a Suediei. Informatiile despre submarine rusesti reperate in apele de langa Stockholm au fost la baza celei mai puternice mobilizari inregistrate de la finalul Razboiului Rece.
Suedia si Finlanda se apropie deja de NATO. Coopereaza cu 3 state nordice membre NATO - Danemarca, Norvegia si Islanda - si au participat cot la cot cu trupele aliantei in Afganistan. Luna trecuta, ministrul rus al Apararii a amenintat navele daneze cu arme nucleare in cazul in care Copenhaga se va alatura sistemului NATO de aparare antiracheta.
O crestere a sprijinului finlandezilor fata de NATO se incadreaza intr-o istorie a suspiciunilor. Ocupatia ruseasca a incetat in 1917 si mii de finlandezi au luptat impotriva sovieticilor in cel de al Doilea Razboi Mondial. Barbatii fac pana la un an de serviciu militar obligatoriu.
Evidentiind aceste suspiciuni, ministrul Apararii Carl Haglund si-a exprimat ingrijorarea fata de zvonuri privind investitii rusesti pe teritoriu finlandez in apropiere de puncte militare.
Preocuparile diplomatice sunt insa lipsite de importanta pentru finlandezii care depind de legaturile cu Rusia.
Pana nu demult turistii rusi veneau in numar mare in orasul de granita Lappeenranta, principalele atractii fiind plimbarile pe reni prin zapada si cumparaturile.
"Criza rublei a lovit puternic si din plin acest oras. Multe magazine s-au inchis", arata Sari Mustapaa, managerull mall-ului Galleria.
Pe fondul deprecierii rublei, numarul turistilor rusi in Finlanda a scazut anul trecut cu 13% pana la 4,5 milioane. Exporturile catre Rusia, a treia piata de export pt Finlanda, au scazut cu 14%
"Mai exista niste rusofobie clasica. Insa criza ne-a invatat cat de importante sunt turismul si comertul rus pentru Finlanda", a adaugat Mustapaa.
