Noul guvern de mare coalitie, condus de Enrico Letta (exponent al Partidului Democrat - de centru stanga), si-a inceput misiunea de a salva Italia din criza. La o saptamana dupa alegerea in extremis a lui Giorgio Napolitano, ca presedinte, cu al doilea mandat consecutiv, pare sa se intrevada o lumina la capatul tunelului, spun analistii.
Guvernul Letta este rezultatul unor negocieri minutioase purtate de principalele doua coalitii "traditionale" - cea de centru dreapta, condusa de Silvio Berlusconi, si cea de centru stanga, fragmentata de lupte interne si aflata in criza acuta. Spre deosebire de echipa precedenta, condusa de Mario Monti si formata din tehnocrati, noul executiv are o baza politica.
Noul executiv, care se doreste a fi simbolul unei reinnoiri, este raspunsul dat de vechea clasa politica recentelor sfidari sociale.
Enroci Letta, in varsta de 46 de ani, este cunoscut drept un politician moderat, inclinat spre mediere si confruntare pasnica. Provine dintr-o familie instarita - tatal a fost profesor universitar - a copilarit la Strasbourg si este un sustinator al Uniunii Europene.
Un alt element de noutate al noului guvern este prezenta feminina. 7 din cei 21 ministri sunt femei, iar printre acestea se afla doua "noi italience": fosta campioana de caiac canoe Josefa Idem, nascuta in Germania, si Cecile Kyenge, de profesie medic, nascuta in Congo si stabilita de 30 de ani in Peninsula. Kyenge, numita ministru al integrarii este si primul membru de culoare al unui executiv italian.
Desi echipa lui Enrico Letta e formata din "fete noi", umbra vechii clase politice este omniprezenta. Un singur exemplu: in functia de vice-premier a fost numit avocatul sicilian Angelino Alfano, considerat mana dreapta a lui Silvio Berlusconi. Insusi Enrico Letta este nepotul lui Gianni Letta, apropiat si vechi colaborator al fostului premier.
Partidul lui Berlusconi a mai reusit sa obtina cateva ministere importante: cel al Internelor, al Agriculturii, al Infrastructurii, al Sanatatii si al Reformelor Constitutionale.
Restul ministrilor sunt in marea majoritate exponenti ai Partidului Democrat. Din vechiul guvern Monti a ramas Anna Maria Cancellieri, care a trecut de la Ministerul de Interne la cel al Justitiei. Din echipa Letta mai fac parte doi ministri cu o buna reputatie in Europa, a caror numire a fost sustinuta, potrivit presei, de insusi presedintele Napolitano. Este vorba de Emma Bonino, fost comisar european, acum ministru de Externe, si Fabrizio Saccomanni, director al Bancii Nationale.
Guvernul are in primul rand sarcina de a adopta masuri necesare redresarii economice. Un alt scop este reformarea sistemului electoral, prin care sa se evite fragmentarea politica si incertitudinea cu privire la formarea viitoarelor guverne. Cele doua obiective generale au reusit sa aduca la un numitor comun forte politice care, pana acum, si-au aruncat reciproc vina cu privire la criza pe care o traverseaza Italia.
Guvernul Letta, un executiv nascut sub semnul sperantei, a avut un debut nefast.
Exact in momentul in care noii ministrii, cu zambetul pe buze isi depuneau juramantul, un intreprinzator disperat, ramas fara loc de munca, a venit in fata sediului guvernului si a deschis focul. A impuscat doi carabinieri, ranindu-i grav, inainte de a fi imobilizat. La interogatoriu a spus ca atacul sau era unul simbolic, indreptat impotria clasei politice.
Atentatul esuat reprezinta doar varful icebergului. Criza a lovit profund Peninsula. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, Italia este una din tarile cele mai afectate de inrautatirea situatiei economice la nivel european. Numarul italienilor care se afla in dificultate economica a crescut, potrivit raportului, cu 15% in decursul anului 2012.
Tensiunea sociala a fost sporita, in special in ultimele doua luni, de impasul politic si institutional. Dupa alegeri, incapacitatea partidelor de a forma un guvern a dus la acutizarea unor sentimente de ostilitate fata de intreaga clasa politica. Nu au lipsit manifestatiile la Palatul Montecitorio, sediul Camerei Deputatilor, situat langa Palatul guvernului.
Criza este resimtita si de numeroasa comunitate de romani din Peninsula (peste un milion). Tot mai multe relatari de presa arata cum cetateni romani stabiliti de ani buni in Italia aleg sa revina acasa din cauza crizei somajului.
Italienii se intreaba daca un guvern construit pe un acorduri fragile si, practic, impus de un presedinte cvasi-nonagenar, va reusi sa ramana in functie si, mai ales, daca va fi capabil dea un raspuns concret problemelor cu care se confrunta tara.
0
0
