O campanie electorală minunată, dar care lipseşte cu desăvârşire. Aşa ar descrie unii analişti campania pentru alegerile europarlamentare din Italia. “E cu siguranţă una din cele mai ciudate campanii din ultimii ani: se vorbeşte despre orice, mai puţin despre Europa”, scrie revista “Panorama”, făcând o analiză a evenimentelor care au marcat săptămânile dinaintea alegerilor din 26 mai. În dezbaterile televizate, analiştii şi politicienii invitaţi au vorbit cu precădere despre problemele interne ale ţării şi teme populiste cu priză la public, cum ar fi migraţia şi venitul minim pe economie. Subiectele principale sunt legate de crizele frecvente din interiorul Guvernului, dintre cele două grupări Liga şi Mişcarea 5 Stele, aliate la putere, dar adversare în cursa europarlamentară.
Însă, în ciuda criticilor, o campanie pe teme europene a existat: fiecare partid şi-a structurat – pe hârtie sau online - un program electoral, au fost dezbătute viziuni opuse cu privire la viitorul Europei, s-au stabilit strategii post electorale, s-au strâns alianţe internaţionale. HotNews.ro vă prezintă cum a decurs campania electorală în Peninsulă, în prag de alegeri europarlamentare.
Liga lui Salvini, pe primul loc în sondaje; 2 alegători din 3 sunt nehotărâţi
Cum se desfăşoară alegerile europarlamentare în Italia? Italia va trimite în Parlamentul European 73 de reprezentanţi (din totalul de 751), care vor fi aleşi printr-un sistem proporţional. Italia este împărţită în cinci circumscripţii : Nord Vest, Nord Est, Centru, Sud şi Insule. Pragul electoral este stabilit la 4% şi se votează pe liste. În cursa electorală au fost înscrise 15 liste cu candidaţi în toate circumscripţiile, însă, potrivit sondajelor, doar şase partide au şanse reale să treacă pragul de 4%. Alături de partide « tradiţionale », se vor prezenta în faţa electoratului grupări precum Europa Verde, Partito Animalista (Partidul pentru drepturile animalelor), Partito Pirata (Partidul Pirat), Popolo della Famiglia (Poporul Familei) etc. Pe listele Partidului Pirat se află şi o româncă de 25 de ani din Bacău, Cristina Diana Bargu, cap de listă pe circumscripţia Sud.
În Italia, legea impune ca să nu mai fie publicate sondaje electorale în ultimele două săptămâni de campanie. Potrivit ultimelor sondaje oficiale din 10 mai, 2 alegători italieni din 3 nu ştiu cu cine vor vota.
Liga condusă de Salvini conduce în topul preferinţelor electorale, cu peste 30%, urmată de Mişcarea 5 Stele - 22,6%, Partidul Democrat (centru stânga) - 20,4, Forza Italia (centru dreapta) a lui Silvio Berlusconi -9,5%. Cu şanse de a intra in Europarlament, depăşind pragul de 4%, mai sunt partidele Fratelli d’Italia (eurosceptic, de dreapta) – 4,7% şi +Europa, formaţiune progresistă – 4,1%.
Europa “trebuie schimbată”; dar nu se ştie cum
Pe străzi şi în pieţe, sunt lipite afişe electorale cu sloganuri populiste: majoritatea partidelor promit că vor schimba Europa. Mai toţi sunt de acord că Uniunea Europeană trebuie reformată. O spun partidele care au fost eurosceptice dintotdeauna, cum ar fi Liga şi Mişcarea 5 Stele, dar o susţin şi partidele pro-europene, ca Partidul Democrat şi Forza Italia.
Salvini, cu rozariul în mână, conduce alianţa suveraniştilor
Pe un fundal de lupte interne în guvern, campania electorală a fost marcată de un scandal de corupţie (cazul Siri – subsecretar de la Ligă, acuzat de luare de mită), episod care nu l-a împiedicat însă pe Salvini să spere într-o victorie netă a partidului pe care îl conduce.
La sfârşitul campaniei, Salvini i-a invitat la Milano pe liderii suveranişti din Europa, de la Marine Le Pen până la Geert Wilders, promiţând că va lupta împotriva fenomenului migraţiei şi pentru instaurarea unei politici “a bunului simţ”. Liderul Ligii a jucat încă o dată cartea religiei, făcându-şi cruce de mai multe ori şi invocând, cu un rozariu lângă buze, pe cei “şase sfinţi patroni ai Europei: Benedict de Nursia, Brigita a Suediei, Ecaterina de Siena, Chiril şi Metodiu şi Benedicta de la Cruz”.
Candidaţii “indezirabili”
Comisia Anti Mafia din Parlamentul italian a alcătuit o listă cu cinci candidaţi la alegerile europene consideraţi “indezirabili”. Printre ei, se numără Silvio Berlusconi, cercetat pentru corupţie în acte judiciare, precum şi alţi politicieni acuzaţi de luare de mită sau spălare de bani. De remarcat că înscrierea unor candidaţi pe listele “indezirabililor” nu are niciun efect concret asupra candidaturilor, fiind doar un raport consultativ.
Programe electorale
Dezbaterile publice s-au concentrat în jurul marilor teme de pe agenda Guvernului (taxe şi imigraţie în primul rând), însă principalele partide au pregătit programe electorale elaborate, difuzate pe reţelele de socializare sau tipărite sub formă de broşuri, disponibile şi în format .pdf online.
HotNews.ro a examinat şi vă prezintă programele partidelor italiene care, potrivit sondajelor, vor depăşi pragul de 4%.
Lega: “Mai întâi Italia”
Sloganul cu care Mattero Salvini a străbătut în lung şi în lat Italia, în campania sa electorală, a fost “Mai întâi Italia”. Pe afişele sale se poate citi un apel la “bunul simţ politic” care trebuie să domnească în Europa. “Liga” nu are un program politic structurat aparte, ci a preferat să adopte programul MENL (Mişcarea pentru o Europă a Naţiunilor şi Libertăţilor), care promovează suveranitatea statelor din interiorul Uniunii, conceptul de “identitate” şi lupta împotriva imigraţiei ilegale. Salvini a promis că, dacă Liga va obţine un număr suficient de mandate, va susţine introducerea unei taxe unice pe venit de 15% în toată Europa.
M5S: “Garantarea unui salariu minim şi mâncare sănătoasă”
Aliată a Ligii la guvernare, dar adversară în campania electorală, Mişcarea 5 Stele şi-a redimensionat viziunea eurosceptică cu care s-a lansat ca partid. M5S susţine, printre altele, introducerea unui salariu minim european, adoptarea unei politici comune europene de repatriere şi redistribuire a migranţilor, obligarea companiilor multinaţionale să plătească taxe în Italia şi combaterea austerităţii şi paradisurilor fiscale, apărarea produselor “Made in Italy”. Un alt punct din program este garantarea calităţii alimentelor: “mâncare sănătoasă pe mesele italienilor”.
Partidul Democrat vrea “O nouă Europă”
Partidul Democrat a înregistrat o scădere vertiginoasă de la ultimele alegeri europene. Ei încearcă o relansare cu o conducere nouă şi se prezintă în faţa alegătorilor sub deviza “O nouă Europă”. Iată câteva puncte din program: instituirea unei indemnizaţii europene pentru şomeri, realizarea unui plan de relansare a investiţiilor către o economie sustenabilă, taxarea companiilor în ţările unde se realizează profitul, introducerea de măsuri pentru protecţia mediului, salarii minime europene garantate, fonduri pentru tineri şi copii. Viziunea eurocentristă este întărită prin propunerea promovării unei politici externe şi de apărare comună. Democraţii susţin ca Parlamentul European, ales de cetăţeni, să aibă aceleaşi puteri ca şi Consiliul – purtător al intereselor guvernelor.
Forza Italia doreşte o Europă puternică “alături de Federaţia Rusă”
Broşurile de prezentare ale programului electoral de la “Forza Italia” se deschid cu o lungă introducere semnată de Silvio Berlusconi, care descrie o Europă victimă a “alianţei contra naturii dintre populari şi socialişti, care a creat un monstru de birocraţie departe de cetăţeni”. Europa trebuie să devină mai puternică, pornind de la ideea unei “suveranităţi europene, fondată pe identitatea comună”. O astfel de Europă trebuie să redescopere relaţia cu Federaţia Rusă, care “continuă să desfăşoare o politică responsabilă de stabilitate în câteva zone ale lumii, de la Orientul apropiat până în Coreea”. “Occidentul a avut o politică mioapă care a culminat cu sancţiuni, având drept efect îndepărtarea Rusiei”. Printre punctele programului: mai multă putere Parlamentului European, politică externă unică, ajutoare pentru tineri şi firme mici şi mijlocii, stop migraţiei nereglementate, apărarea produselor italiene şi pieţei europene, simplificarea accesului la fondurile europene, reformarea Băncii Centrale Europene.
Fraţii Italiei şi transformarea Uniunii Europene în Confederaţie
La extrema dreaptă a eşichierului se situează partidul “Fraţii Italiei”, Fratelli d’Italia, condus de Giorgia Meloni, o Marine Le Pen italiană. Susţinători ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor şi înverşunaţi critici ai instituţiilor europene, adepţii FdI susţin ideea trecerii către o Confederaţie a statelor europene. Franţa şi Germania, conduse de “lobby-uri obscure”, sunt considerate două state care hotărăsc soarta Uniunii potrivit propriilor interese. În programul lor, pe primele locuri se găseşte susţinerea “dreptului la o casă”. Fiecare familie tânără ar trebui să obţină, cu ajutorul fondurilor europene, un credit avantajos pentru a-şi putea achiziţiona propria casă. FdI mai cer întărirea controalelor militare la graniţele Uniunii pentru a combate fenomenul imigraţiei ilegale şi interzicerea dreptului “ius soli” – acela care garantează obţinerea cetăţeniei pentru copiii străini născuţi pe teritoriul unui stat. Mai mult, cetăţenilor străini, chiar şi celor europeni, ar trebui să li se interzică accesul la beneficiile sociale, pe principiul “mai întâi italienii”, dus până la extrem.
+Europa, către Statele Unite ale Europei
Exact la polul opus se situează mişcarea +Europa. Susţinătorii partidului care o propun pe Emma Bonino, fost comisar european, la preşedinţia Comisiei, susţin că Europa ar trebui să facă paşi înainte către un sistem de tip federal. “Doar ca o federaţie putem deveni mai puternici împotriva unei Rusii ostile, care pariază pe un faliment al proiectului european”, susţin cei de la +Europa. Ei cer o nouă Constituţie europeană, care să pună bazele “Statelor unite ale Europei”, care să aibă o economie competitivă şi o piaţă unică a forţei de muncă. Cetăţenia europeană se poate construi doar dacă toţi cetăţenii europeni au aceleaşi drepturi, fără diferenţe între ţări.
Notă: principalele posturi de televiziune şi publicaţii din Peninsulă au pregătit emisiuni şi rubrici speciale dedicate alegerilor europarlamentare. Ca în fiecare an, au existat spoturi TV finanţate de stat în care se explică alegătorilor cum se desfăşoară alegerile. Printre rubricile postului public de televiziune RAI, amintim emisiuni dedicate fiecărei ţări din Uniunea Europeană cu reportaje ample, emisiuni în care se explică pe larg cu ce se ocupă Uniunea Europeană sau dezbateri cronometrate având ca protagonişti susţinătorii diferitelor partide. În sfârşit, principalele companii de transport public (tren, avion, autocar) oferă reduceri de până la 70% pentru alegătorii care se deplasează până în localitatea de reşedinţă, pentru a vota. Condiţia e simplă: pentru decontare, beneficiarii trebuie să prezinte cartea de alegător cu ştampila “Votat”.
3
9
