Autostrada A3 care va lega Municipiul Ploiesti de Capitala va fi terminata in luna decembrie 2011, dar numai pana la Soseaua de Centura, au precizat pentru HotNews.ro reprezentantii CNADNR, companie care gestioneaza Autostrada A3 si care este in subordinea Ministerului Transporturilor. Sectorul Bucuresti - Soseaua de Centura (aproximativ 6 din cei 62 km) va fi finalizat cel mai devreme abia in octombrie 2012, la aproape un an fata de restul autostrazii, astfel incat pentru a accesa viitoarea autostrada A3, soferii din Bucuresti vor fi nevoiti sa intre mai intai pe Soseaua de Centura de pe drumurile existente, drumuri care de foarte multe ori sunt aglomerate.
Informatia pe scurt:
- Autostrada A3 Soseaua de Centura Bucuresti - Ploiesti (55 km) va fi inaugurata in decembrie 2011
- Sectorul A3 Bucuresti - Soseaua de Centura (aproximativ 6 km) va fi finalizat cel mai devreme in octombrie 2012. In prezent se lucreaza inca la exproprieri
- Pentru a accesa viitoarea autostrada A3, soferii din Bucuresti vor fi nevoiti sa intre pe Soseaua de Centura de pe drumurile existente, drumuri care sunt si asa de foarte multe ori aglomerate
- Sectorul A3 Bucuresti - Soseaua de Centura ar ajuta serios la decongestionarea traficului de pe DN1 si de pe Soseaua Pipera-Tunari
- Sectorul A3 Bucuresti - Soseaua de Centura ar permite un acces mult mai rapid din nordul si nord-estul Capitalei la recent-modernizata Centura de Nord
- Dintre toate tronsoanele autostrazii A3, Sectorul A3 Bucuresti - Soseaua de Centura ar urma sa deserveasca cel mai mare numar de persoane si autovehicule (fiind o artera principala pentru zona Metropolitana Bucuresti). Cu toate acestea, este ultimul sector ce va fi finalizat
- Constructia Autostrazii A3 este gestionata de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), companie aflata in subordinea Ministerului Transporturilor
Autostrada Bucuresti - Ploiesti, inaugurata partial in decembrie 2011
Autostrada A3 vine sa degreveze unul dintre cele mai solicitate sectoare de pe intreaga retea de drumuri nationale, si anume DN1 Bucuresti-Ploiesti-Brasov.
Autostrada ar urma sa aiba o lungime de 1,6 km in Bucuresti, 30,1 km in Ilfov, 115,3 km in Prahova si 26,3 km in judetul Brasov. Ea va avea o latime totala cuprinsa intre 23,50 de metri in zona de munte si 26-28 de metri la campie (carosabil, banda de urgenta, acostamente, banda de separare a sensurilor).
Prima parte a autostrazii A3 care va fi finalizata va fi portiunea dintre Municipiul Bucuresti si Municipiul Ploiesti, aproximativ 62 de kilometri.
La solicitarea HotNews.ro, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a precizat ca in prezent pe portiunea Soseaua de Centura - Moara Vlasiei se lucreaza la fundatiile de balast, la pasaje (hidroizolatie si protectie de asfalt), precum si la amenajarea intersectiilor de la capetele acestui sector. "Estimam ca la sfarsitul lunii iulie va incepe turnarea asfaltului", au precizat pentru HotNews.ro reprezentantii CNADNR.
Autostrada A3 spre Moara Vlasiei
Foto: CNADNR
In ceea ce priveste sectorul Moara Vlasiei - Ploiesti, CNADNR informeaza ca se lucreaza la toate podurile si pasajele. "De asemenea, se executa lucrari la fundatia de balast si la primele zone experimentale de balast stabilizat cu ciment. La Sectorul km 48 - km 62 se lucreaza la finalizarea pasajelor si podurilor, amenajarea intersectiei de la Centura Ploiesti, urmand sa se toarne ultimele straturi de asfalt", precizeaza CNADNR in raspunsul scris adresat HotNews.ro.
Reprezentantii CNADNR au precizat in mod oficial ca termenul de finalizare actualizat pentru cele doua tronsoane (Centura Bucuresti - Moara Vlasiei si Moara Vlasiei - Ploiesti) este luna decembrie 2011.
Intrarea A3 in Bucuresti: "Momentan ramanem la Centura"
In ceea ce priveste tronsonul de la Soseaua de Centura si pana in Bucuresti (aproximativ 6 kilometri), CNADNR a precizat pentru HotNews.ro ca, pentru moment, "sectiunea de autostrada cuprinsa intre Centura Bucuresti si Municipiul Bucuresti se afla la stadiul de exproprieri", in conditiile in care realizarea acestui tronson ar fi de mare ajutor pentru degrevarea traficului din zona Pipera si ar deveni o alternativa pentru bucurestenii care vor sa acceseze zona de Nord a Capitalei si Centura de Nord, recent largita la patru benzi si imbogatita cu o serie de pasaje supraterane (pasajul Otopeni, Pasajul Chitila, Pasajul Stefanesti si Pasajul Tunari).
"Nu stie nimeni pe unde va intra. Trebuia sa intre pe la Petricani. Asa erau facute desenele. S-au oprit la Centura, dar nu vor putea sa stea cu autostrada la Centura. Trebuie sa o aduca in Bucuresti. Eu doream sa o astept pe Petricani cu o bucata facuta din autostrada catre linia ferata mergand catre partea de vest (n.r. Autostrada "suspendata" care ar urma sa lege partea de vest cu cea de est). Si dupa aia ne intindeam si spre partea de est. De fapt, tot arcul de cerc. Asta am discutat cu chinezii, asta vor sa faca chinezii", a declarat pentru HotNews.ro, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.
Potrivit CNADNR, tronsonul Soseaua de Centura - Bucuresti ar fi urmat sa se "intepe" la reteaua rutiera a Capitalei in soseaua Petricani, inaintea trecerii la nivel cu dubla cale ferata Bucuresti-Constanta.
"In prezent se lucreaza la un proiect de hotarare de guvern pentru exproprierea tuturor imobilelor ramase de expropriat pe intreg tronsonul de autostrada Bucuresti - Ploiesti. Se estimeaza ca exproprierile vor fi finalizate in termen de aproximativ 60 de zile. Autostrada Bucuresti - Ploiesti va intra in Bucuresti prin Soseaua Petricani", au precizat pentru HotNews.ro reprezentantii CNADNR.
A3 Sectorul Bucuresti - Soseaua de Centura
Foto: CNADNR
Trebuie mentionat ca Soseaua Petricani este una din arterele intens circulate care incarca si descarca Soseaua Pipera - Tunari, iar in dreptul trecerii la nivel cu calea ferata se fac zeci de cozi zilnic la trecerea trenurilor.
Astfel, o continuare a Soselei Petricani in Autostrada A3, evitand si trecerea la nivel cu calea ferata (A3 ar urma sa supratraverseze calea ferata), ar degreva substantial traficul inspre si dinspre Pipera si traficul inspre si dinspre Centura Capitalei.
De ce s-a oprit autostrada la Centura? Terenurile scumpe din Pipera si interesele imobiliare din zona
Cu toate acestea, CNADNR a hotarat sa amane constructia acestui tronson, acuzand pretul ridicat pentru exproprieri, fiind vorba de o zona scumpa a Capitalei. Trebuie totusi mentionat ca in urma cu cativa ani, cand terenurile din zona pe unde trebuia sa treaca autostrada costau chiar si 500-600 de euro pe metru patrat, proiectul de exproprieri statea in picioare. In momentul de fata, piata imobiliara este afectata in urma crizei financiare si preturile la terenuri sunt mici, cifrele invartindu-se undeva la 200-300 de euro pe metru patrat.
"Valoarea terenului in zona este mult prea mare. In acest moment am considerat ca cel mai bine este ca descarcarea traficului sa fie in Centura Bucurestiului. Nu neg faptul ca este posibil, in viitor, sa facem si legatura cu Bucurestiul, insa in acest moment aceasta este cea mai buna solutie in conditiile date. Compania trebuie sa intretina si sa construiasca drumuri, nu sa cumpere terenuri", declara in luna martie Liviu Costache, director general de pe atunci al CNADNR, citat de gandul.
Intrarea A3 in Bucuresti - Vedere satelit
Foto: Google Earth
Potrivit sursei citate, primul hop in construirea celor 6 kilometri de autostrada, de la Soseaua de Centura in Bucuresti, este un teren de peste 2 hectare, detinut de omul de afaceri Ionut Negoita care a declarat ca 200 de euro pe metru patrat i s-ar parea un pret corect. Astfel, daca s-ar face exproprierea pentru intreg terenul de 2 hectare, statul ar urma sa plateasca aproximativ 4 milioane de euro.
"Am auzit ca vor sa faca un mall acolo la intrare, langa autostrada. Mi-am facut si cruce. Nu stiu ce interese sunt acolo ca vad ca inca nu sunt exprimate. Dar probabil imi inchipui ca acolo sunt niste interese", a mai declarat pentru HotNews.ro primarul Sorin Oprescu.
In 2008, HotNews.ro, intr-o ancheta intitulata "Autostrada care trece prin Gigi Becali, Fathi Taher si DNA", prezenta cum teritoriul marginit de Pipera, centrul Voluntariului si soseaua de centura era, la acel moment, cea mai cautata zona din cauza planurilor privind construirea autostrazii Bucuresti-Ploiesti si cum interesele imobiliare in zona erau uriase.
In ancheta HotNews.ro, erau citate surse care sustineau ca cei mai mare beneficiari din zona, ca urmare a construirii autostrazii Bucuresti - Ploiesti, ar fi fost Gigi Becali si Fahti Taher si ca jumatate din traseul autostrazii prin orasul Voluntari ar fi pe terenul celor doi.
CNADNR: Terminam exproprierile in 60 de zile si inauguram tronsonul in octombrie 2012
Potrivit CNADNR, evaluarea exproprierilor "se face pe intreg tronsonul de autostrada Bucuresti - Ploiesti de catre un evaluator autorizat de Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania, avandu-se in vedere grila notarilor publici, conform prevederilor Legii Nr. 255/2010".
CNADNR ne-a informat ca exproprierile pentru tronsonul Bucuresti-Soseaua de Centura ar urma sa fie finalizate in aproximativ 60 de zile si ca tronsonul de 6 kilometri va fi dat in circulatie cel mai devreme pe 5 octombrie 2012, la aproape 10 luni de la inaugurarea programata a restului de autostrada A3 de la Bucuresti la Ploiesti.
Pana in octombrie 2012, cine va dori sa ajunga pe A3 va trebui sa vina de pe Centura. Astfel, A3 va fi racordata la Centura Capitalei printr-un nod rutier. Vezi schema alaturata.
Nod rutier Centura Capitalei - A3
Foto: CNADNR
Autostrada A3 din Bucuresti pana la Centura - o varianta pentru degrevarea traficului din zona Pipera
Autostrada A3 ar urma sa permita accesul spre si dinspre zona de nord a Capitalei precum si zona Pipera. Partea de autostrada dintre Sectorul 2 al Capitalei si Soseaua de Centura, impreuna cu partea de nord recent modernizata a Centurii Capitalei, va permite bucurestenilor un acces cat mai rapid in zona de nord, precum si acces rapid la celelalte doua autostrazi A1 si A2.
In momentul de fata, pentru a iesi din oras inspre zona de Nord, bucurestenii au la dispozitie patru alternative, insa traficul pe aceste rute se dovedeste de multe ori un chin.
Cele mai mari probleme se regasesc pe soseaua Pipera-Tunari. Avand in vedere ca drumul are cate o banda pe sens, masinile ajung de multe ori sa circule bara la bara, iar traficul devine un cosmar pentru locuitorii din zonele rezidentiale Pipera si Tunari.
Desi pe Soseaua Pipera s-a realizat acum doi ani un pasaj peste calea ferata si, in prezent, este in lucru supralargirea unei portiuni a soselei Pipera si supratraversarea bulevardului Barbu Vacarescu si Calea Floreasca printr-un pasaj, traficul se va gatui mereu in zona satului Pipera unde drumul se ingusteaza la o banda pe sens si este intersectat de zeci de stradute secundare. In plus, soseaua Pipera-Tunari primeste si traficul care vine de pe soseaua Petricani.
Astfel, portiunea de autostrada care ar urma sa plece din Soseaua Petricani si ar intersecta Centura de Nord ar degreva serios acea zona si ar permite soferilor sa o traverseze in cateva minute, fata de cele cateva zeci de minute bune pe care le petrec pe soseaua Pipera-Tunari.
Cum si pe unde mai pot ajunge bucurestenii in nordul Capitalei si la recent modernizata Centura de Nord
Cea mai rapida cale de a ajunge in zona de nord si de a parasi Capitala este si cea mai circulata - DN1 Bucuresti - Ploiesti. Artera, care a fost renovata de mai multe ori in ultimii ani, beneficiaza de cate patru sau mai multe benzi pe sens, are sensurile despartite, iar o serie de pasaje supraterane (si cel subteran de la Baneasa) asigura o intrare si o iesire fluenta in si din Capitala.
Cu toate acestea, tronsonul s-a dovedit uneori, in special la inceputul si la finalul de weekend, incapabil sa gestioneze eficient tot traficul care intra sau iese din Capitala. Astfel, o varianta secundara (sectorul de A3 intre Bucuresti si Centura, ruta ce va deveni varianta principala o data cu inaugurarea intregii portiuni a autostrazii dintre Bucuresti si Ploiesti) ar veni in sprijinul soferilor care doresc sa acceseze zona de nord a Capitalei.
Bulevardul Bucurestii Noi (cu varianta Soseaua Chitila) iese in zona de nord-vest a centurii in dreptul localitatii Mogosoaia. De multe ori insa se ajunge din cauza traficului greu ca circulatia sa se desfasoare in conditii grele, chiar daca drumul dispune de cate doua benzi pe sens.
Bulevardul Eroilor (continuarea soselei Andronache) care duce la Stefanestii de Jos este si el o alternativa pentru a accesa Centura de Nord a Capitalei si dispune de doua benzi pe sens. Totusi, pentru a ajunge la el, soferii trebuie sa o ia spre est mai intai si sa treaca prin zona Colentina, o zona prin care mai iese si traficul pe DN2- E85 spre Moldova si judetele din Nord-Estul Munteniei.
Informatii despre Autostrada A3 Bucuresti-Ploiesti-Brasov
Lungime totala: 173,3 kilometri
Poduri peste sau langa cursuri de apa: 43
Viaducte peste vai: 14
Tuneluri: 18 (lungime totala- 2,6 km; toate pe Valea Prahovei)
Pasaje peste calea ferata: 19
Pasaje peste drumuri nationale, judetene si comunale: 55
Viteza proiectata: 80 - 100 - 130 km/h
Sectorul Bucuresti - Moara Vlasiei:
Constructor & proiectant: Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. si Tirrena – Scavi S.p.A.
Pretul contractului: 183.6 milioane euro
Costul actualizat: 823.147.933 lei (195,98 milioane euro)
Inceputul lucrarilor: mai 2008
Termen de finalizare: 18 luni - noiembrie 2009
Termen actualizat de finalizare (sectorul Sos. Centura - Moara Vlasiei): decembrie 2011
Intarziere: 2 ani si o luna de zile
Termen actualizat de finalizare (sectorul Municipiul Bucuresti - Sos. Centura): 5 octombrie 2012
Intarziere: 2 ani si 11 luni de zile
Stadiul actual al lucrarilor (potrivit site-ului CNADNR): 54,54%
Lungime: 19,5 km
Numar de benzi: 6
Numar poduri: 6 buc
Lungime poduri: 1.980 m
Numar pasaje: 5 buc
Lungime pasaje: 714 m
Podete: 16
Noduri rutiere: 3 buc
Sectorul Moara Vlasiei – Ploiesti
Constructor & proiectant: UMB Spedition, PA&CO International, Euro Construct Trading '98 si COM-AXA
Valoarea proiectului: 238 milioane euro
Costul actualizat: 1.073.386.946 LEI (255,57 milioane euro)
Inceputul lucrarilor: iunie 2007
Termen de finalizare: iunie 2010
Termen actualizat de finalizare: decembrie 2011
Intarziere: 1 an si 6 luni de zile
Stadiul actual al lucrarilor (potrivit site-ului CNADNR): 53,79%
Lungime: 42,5 km
Poduri: 11 buc
Pasaje: 17 buc
Noduri rutiere: 2 buc
Podete: 48 buc
Autostrada A3
Foto: Wikipedia
Intreaga Autostrada A3 este planificata sa aiba 565 km in lungime si porneste de la Bucuresti, trece Carpatii, strabate Transilvania si ar urma sa iasa din tara pe la Bors (judetul Bihor). In prezent, din autostrada A3 s-au realizat 54 de kilometri in judetul Cluj, de la Campia Turzii pana la Gilau, langa Cluj-Napoca.
Autoritatile au impartit Autostrada A3 in doua proiecte independente: Autostrada Bucuresti – Brasov si Autostrada Brasov – Cluj – Bors, intitulata si „Autostrada Transilvania”, punctul comun fiind orasul Brasov.
Pana in prezent, lucrarile la autostrada A3 au fost amanate de nenumarate ori. In urma cu doua luni, Ministerul Transporturilor anunta ca a reziliat contractul cu consortiul care se ocupa de constructia tronsonului Bucuresti - Moara Vlasiei.
Ulterior, CNADNR a anuntat ca firmele care se ocupa de constructia tronsonului s-au angajat sa finalizeze lucrarile pana pe 15 decembrie 2011 si sa nu mai ceara suplimentari de fonduri care ar fi marit valoarea contractului cu aproape 47%.
Termenele de finalizare au fost mereu schimbate si prelungite. Daca pentru tronsonul Bucuresti - Moara Vlasiei (19,5 km) termenul de finalizare initial era noiembrie 2009, el a ajuns in prezent sa fie luna decembrie 2011, adica peste doi ani intarziere.
Tronsonul Moara Vlasiei - Ploiesti era programat sa fie finalizat in iunie 2010, insa autostrada va fi data in folosinta in iarna lui 2011, cu aproape un an si jumatate intarziere.
4
7
