Consilierul prezidential Stefan Deaconu a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre modificarea Constitutiei

de Redactia     HotNews.ro
Joi, 2 iunie 2011, 11:00 Actualitate | Modificarea Constitutiei


Stefan Deaconu
Foto: AGERPRES
Presedintele Traian Basescu a transmis, miercuri, Consiliului Legislativ proiectul legii de revizuire a Constitutiei, in vederea avizarii acestuia, informeaza Administratia Prezidentiala. Vezi propunerile aici. Consilierul prezidential Stefan Deaconu a  discutat online cu cititorii HotNews.ro despre modificarea Constitutiei. Cele mai bune intrebari vor fi preluate intr-un interviu realizat de Dan Tapalaga.

Nota redactiei:
  • Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
  • Va rugam sa nu adresati mai mult de doua intrebari pentru a da posibilitatea invitatatilor sa raspunda la cat mai multe probleme ridicate de cititori.
  • Postarile lungi sau care contin mai mult de doua intrebari nu vor fi validate.
  • Cele mai bune intrebari vor fi preluate in intr-un interviu realizat de Dan Tapalaga.



Citeste mai multe despre   





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 catalin_mattei

    pt aderarea la moneda unica europeana vom fi obligati sa avem un deficit maxim de 3%. Depasirea acestui prag se realizeaza de regula in perioade de criza cand unele state isi maresc constient deficitul in vederea cresterii investitiilor publice ca masura de relansare economica. Pt ce statul roman introduce aceasta prevedere in Constitutie? Dati exemple de state a caror constitutie prevede acest lucru va rog.
    Personal consider o astfel de prevedere inscrisa in Constitutie lipsita de logica ea facand parte din tratatele ce Romania le va semna ca membru UE pt aderarea la moneda unica europeana.. Constitutia nu cred ca este un act ce prevede tinte economice si cred ca acest lucru arata superficialitatea cu care este tratat subiectul la Cotroceni

    • Stefan Deaconu

      Nu doar Romania are astfel de prevederi cu privire la tintele economice, ci si alte Constitutii. De exemplu, Constitutia Germaniei, modificata in 2009, prevede astfel de tinte in art. 115. Un alt exemplu constituie Franta, care are un proiect de lege de modificare a Constitutiei, care prevede astfel de tinte. Proiectul a trecut de Guvern, a fost adoptat de adunarea deputatilor si se afla in momentul de fata la Senatul francez spre adoptare. Alta Constitutie care prevede dispozitii financiare este cea a Elvetiei, care are un capitol dedicat acestei teme. Sunt doar cateva din Constitutiile europene care reglementeaza tinte economice.

  • Întrebarea nr. 2 Valentin

    Domnule Deaconu,
    Nu credeti ca incercand sa eliminam o forma de abuz (coruptia judecatorilor) introducem oportuniatea pentru alta? Adica, acum judecatorul raspunde pentru deciziile luate cu rea-credinta. Sub noul proiect, judecatorul raspunde pentru erori judiciare. Dar, ce e aia o eroare judiciara? Daca cu toata buna credinta, un judecator ajunge la o decizie, si instanta de apel, tot cu buna credinta, o infirma este aceasta o eroare? Nu da asta o putere imensa judecatorilor de la instantele de apel si recurs asupra celor din prima instanta La judecatori, nu e ca la munca de constructii de ex: e clar ce trebuie sa faca X, si daca nu respecta atunci a gresit. Interpretarile legilor pot diferi cu toata buna credinta.

    • Stefan Deaconu

      Aici am vrut sa corelam dispozitiile din articolul 52, care prevad ca statul raspunde patrimonial pentru erorile judiciare. In momentul de fata, statul se poate intoarce pentru recuperarea prejudiciului impotriva judecatorilor care savarsesc erori judiciare numai pentru situatiile de rea credinta sau grava neglijenta. Consideram ca statul trebuie sa se poata intoarce impotriva acelor magistrati - judecatori sau procurori - pentru recuperarea prejudiciului in toate situatiile in care statul a fost nevoit sa plateasca despagubiri. Dealtfel, pana in momentul de fata, sub actuala reglementare, nici un judecator si nici un procuror nu a fost tras la raspundere pentru erori judiciare savarsite cu rea credinta sau grava neglijenta deoarece aceste doua sintagme au fost greu de dovedit in practica.

      Eroarea judiciara se constata printr-o hotarare judecatoreasca si instantele definesc cand au fost facute erori judiciare pentru care statul este obligat sa plateasca. Vezi cazul Tundrea, care a stat inchis o perioada de timp, dupa care s-a dovedit ca este nevinovat. Cel care a platit in acest caz este statul si nu judecatorii si procurorii care au savarsit erorile judiciare respective.

      Eroarea judiciara nu are in vedere hotarari diferite date de catre instantele judecatoresti de la diferite niveluri pe calea apelului sau a recursului. Spre exemplu, daca Judecatoria da o hotarare si aceasta este invalidata de instanta superioara nu neaparat suntem in cazul unei erori judiciare pentru ca pe caile de atac partile implicate in litigiu pot veni cu noi probe care sa intoarca decizia primei instante.

  • Întrebarea nr. 3 Gherase

    Bună ziua, domnule Deaconu.
    Una dintre cele mai spinoase probleme, care a creat mari dispute şi chiar blocaje este problema desemnării premierului. Textul (art. 103) este ambiguu şi foarte interpretabil, iar în proiectul de modificare a constituţiei rămâne neschimbat.
    Pe de altă parte, Legea partidelor dă o soluţie simplă, având în vedere art. 36 care defineşte coaliţia pentru asigurarea guvernării.
    În aceste condiţii, ce părere aveţi despre posibilitatea de a adapta textul constituţiei în sensul explicitării art. 103 într-o manieră similară art. 36 din L14/2003 a partidelor politice? Astfel, s-ar defini concret existenţa unei majorităţi parlamentare, formată după alegeri şi din rândul căreia s-ar putea desemna premierul
    Cu stima

    • Stefan Deaconu

      Modificarea de la art. 103 pastreaza raporturile constitutionale actuale dintre presedintele Romaniei si primul-ministru. In continuare, presedintele ramane cel care desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, urmand ca Parlamentul sa valideze prin vot echipa guvernamentala si programul de guvernare.

      In Constitutie se prevede ca numai daca un partid castiga majoritatea locurilor din Parlament are dreptul de a pretinde functia de prim-ministru. In cazul unor coalitii de partide, presedintele trebuie sa consulte toate partidele in vederea desemnarii unui candidat pentru functia de prim-ministru.

  • Întrebarea nr. 4 Valeriu Negreanu

    Domnule Deaconu, Presedintele Romaniei nu are competente in materia unor initiative legislative, iar modificarea Constitutiei este printre cele mai importante. Nu credeti ca prin lansarea acestui proiect- si eu sunt de acord ca trebuie amendata si actualizata Constitutia- presedintele s-a plasat din start pe o pozitie care nu il avantajeaza? A doua intrebare: credeti ca este potrivit ca o amendare a Constitutiei sa se faca intr-o perioada de criza si , ca sa nu mai spunem si pre-electorala-cand, in mod evident, climatul politico-social nu este de loc propice pentru o asemenea actiune importanta, care presupune un larg dialog cu participarea activa a opozitiei si a societatii civile?

    • Stefan Deaconu

      Conform art. 150 din Constitutie, pot initia revizuirea Constitutiei presedintele Romaniei, cel putin o patrime din numarul parlamentarilor - deputati si senatori - si minim 500.000 de cetateni cu drept de vot. Prin urmare, initiativa presedintelui de modificare a Constitutiei este constitutionala si nu vad de ce aceasta initiativa l-ar plasa pe presedinte pe o pozitie care nu-l avantajeaza.

      In ceea ce priveste momentul modificarii Constitutiei, totdeauna se vor ivi motive pentru a intarzia un proces de modificare sau a-l amana. Nu cred ca evenimente precum crize economice sau crize guvernamentale sunt un motiv solid pentru a nu corecta neregulile legislative sau deficientele constitutionale. O Constitutie este precum o harta rutiera. Iti arata caile de urmat iar daca ea nu este bine redactata poti avea surpriza de a gresi drumul si a nu mai ajunge niciodata la destinatie.

  • Întrebarea nr. 5 luci

    Cum garanteaza constitutia modificata eliminarea TUTUROR privelegiilor discriminatorii:chirii tip RAPPS,pensii speciale,pensii parlamentare,pensii personal MAI,SRI.SIE incasate de cetateni cu varste de 45-55 ani apti de munca,vacante in circuit inchis subventionate,tratament medical privelegiat,solde/salarii compensatoriietc.?

    • Stefan Deaconu

      Nu Constitutia trebuie sa reglementeze astfel de probleme ce tin de chirii, RAPPS, pensii speciale samd. Sunt legi in Romania care trebuie aplicate iar una din problemele care le avem in Romania este cea legata de conduita celor care ar trebui sa aplice legea.

  • Întrebarea nr. 6 CD

    ....este mecanismul de plasare a CSM si Inspectieie judicare sub controlul public :
    -astfel, in Franta , autoritatea similara CSM-ul si Inspectia Judiciara este pusa sub control public ,ceea ce presupune publicarea hotararilor CSM si ale inspectiei .
    In prezent , inspectia judiciara nu functioneaza pentru ca este sub controlul CSM ,iar rapoartele inspectieie judiciare nu sunt facute publice, situatie care permite inspectiei judiciara :
    -sa faca investigatii de forma si sa ascunda incalcarile de procedura si actele de coruptie ale magistratilor care se vad cu ochiul liber de catre un porfesionist ,in dosar ,orice abatere de la procedura continand un indiciu temeinic privind
    coruptia magistratului sau procurorului ;
    -sa nu investeasca CSM cu constatarile dintr-un raport de inspectie ;
    -CSM neinvestit de inspectia judiciara nu ia hotarari cu privire la cazurile care fac obiectul inspectieie judiciare si astfel magistratii eludeaza rapunderea si disciplinara si materiala si penala ;
    -sa comunice partilor interesate orice altceva ,decat raportul de inspectie judiciara care trebuie sa contina elemente concrete ale actelor de incalcare a procedurii si a legi ;
    Intrebarea este urmatoarea :
    1)-de ce textul art. 133 nu face mentiunea cu privire la faptul ca CSM realizeaza atributiile constitutionale si prin inspectia judiciara ,organism independent a carui constituire si functionare se stabileste prin lege organica ;?
    2)-de ce noul proiect evita plasarea CSM si a inspectieie judiciare sub control public ,publicitatea
    fiind realizata prin obligarea celor doua institutii
    sa publice documentele specifice activitatii lor ,respectiv hotararile luate ca urmare a investirii de catre inspectia judiciara si rapoartele inspectieie judiciare ?

    • Stefan Deaconu

      Inspectia judiciara este un serviciu in interiorul CSM. Noi am incercat prin Constitutie sa reglementam institutia CSM care se ocupa de administrarea justitiei si nu modul in care CSM functioneaza in interior. Dealtfel, modificarea textului constitutional pe care am propus-o privind votul public al CSM si motivarea hotararilor emise de catre CSM realizeaza o transparenta a activitatii acestui organism. In cazul inspectiilor judiciare, deciziile pe care le va lua CSM cu privire la activitatea unor magistrati vor trebui motivate de acum incolo iar votul membrilor CSM in acest caz va fi public astfel incat orice persoana va putea cunoaste modul in care un membru al CSM s-a manifestat cu privire la sanctiunea magistratilor in cauza.

      Activitatea CSM va putea fi controlata prin transparenta pe care va trebui sa o arate in privinta deciziilor pe care le ia. De exemplu, numirea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui motivata iar votul dat de catre membrii CSM pentru candidati va fi facut public. In alte tari, precum Statele Unite, numirea unor judecatori la Curtea Suprema, se face dupa o dezbatere serioasa, publica, cu privire la conduita magistratilor candidati, cu privire la deciziile luate de-a lungul timpului si cu privire la capacitatea profesionala a acestora.

  • Întrebarea nr. 7 Constantinescu Mirel

    Va rog sa prezentati cel putin 5 argumente majore pentru reforma Parlamentului.
    Ref la art 74, initiativa legislativa, consider ca trebuia reconsiderat numarul de cetateni sau reformulata pentru circumscriptii electorale sau altfel spus De ce o suta de mii de cetateni si nu 50.000, de ce nu 10.000 avind in vedere Fukushima, BP sau alte posibile catastrofe naturale dar induse de corporatii sau o nesabuita gestionare dela centru, despre care putem spune ca puteau fi evitate daca s-ar lua in consideratie opinia locala, a organizatiilor si asociatiilor acestora ?

    • Stefan Deaconu

      Voi fi succint si voi incerca sa va dau cinci argumente pentru care consider ca este necesara o reforma a Parlamentului.

      1. Imbunatatirea procesului legislativ. In momentul de fata avem doua camere ale Parlamentului dintre care una practic nu conteaza deoarece decizia pe care o ia poate fi modificata in cea de-a doua camera. Dealtfel, majoritatea legilor trec de prima camera prin adoptare tacita.

      2. Celeritatea procesului legislativ. Noua modificare propune un sistem de adoptare a legilor intr-o procedura mult mai urgenta, instituind principiul dublei citiri pentru ca erorile legislative adoptate sa poata fi corijate la o a doua citire.

      3. Intarirea rolului Parlamentului de organ legiuitor. In momentul de fata, majoritatea legilor pe care Parlamentul le adopta sunt legi de aprobare ale OUG, ceea ce arata ca Parlamentul este o anexa a Guvernului in materie de legiferare. Speram ca prin modificarea constitutionala propusa sa creasca responsabilitatea parlamentarilor in actul de decizie legislativa.

      4. Reducerea numarului de parlamentari este necesara avand in vedere dimensiunile Romaniei.

      5. Limitarea protectiei imunitatii parlamentare la voturile si declaratiile politice pe care parlamentarii le fac in exercitiul mandatului. Tot ceea ce nu tine de exercitarea mandatului nu cred ca trebuie sa intre sub aceasta cupola a protectiei imunitatii.

  • Întrebarea nr. 8 ultimul_mohican

    Curtea Constitutionala a decis cu ceva timp in urma ca proprietarii de caini nu sunt raspunzatori daca animalele lor ataca , musca sau aduc vatamari grave unor persoane . Altfel spus , orice forma de raspundere a acestor proprietari de caini este NECONSTITUTIONALA . Aceasta exonerare de raspundere a proprietarilor de caini este ABOMINABILA ! Cu ocazia modificarii Constitutiei am dori ca acel paragraf din ea care permitea exonerarea de raspundere a proprietarilor de caini - si chiar a altor animale - sa fie redactat in asa fel incit acesti oameni sa nu mai scape de raspundere . Intrebare pentru dl consilier prezidential : are cineva in vedere si acest aspect la modificarea Constitutiei , in asa fel incit sa fie realizata PROTECTIA OAMENILOR ? Si prin oameni inteleg VICTIMELE atacurilor cainilor nu PROPRIETARII lor .

    • Stefan Deaconu

      Sunt legi in Romania care protejeaza si animalele, nu e nevoie de o reglemenare constitutionala in acest sens.

  • Întrebarea nr. 9 MIHAI V.

    Domnule Deaconu,
    1 - este moral ca un presedinte si un partid care au un procent de 10% incredere din partea electoratului sa modifice constitutia tarii ?
    2- de ce se pune problema modificarii constitutiei numai in ajunul alegerilor, in ritm rapid, si fara o consultare larga a populatiei, a specialistilor in drept constitutional, a tuturor celor interesati de soarta acestei tari ?

    • Stefan Deaconu

      Procentele electorale se verifica in alegeri si nu prin sondaje facute la comanda unor partide politice sau a unor politicieni.

      Pana la urmatoarele alegeri mai este un an de zile, asa ca aceasta revizuire constitutionala nu este initiata in ajunul alegerilor. Propunerea facuta de presedinte de modificare a Constitutiei va intra in perioada urmatoare intr-un proces de dezbatere parlamentara si speram noi si de dezbatere publica, ceea ce va da posibilitatea oricarei persoane sa se exprime cu privire la aceste modificari propuse. Dealtfel si exercitiul pe care-l facem in momentul de fata este unul de deschidere si interes pe care-l avem fata de propunerile venite din partea cetatenilor.






1986 vizualizari

  • Deficit de 3% (Joi, 2 iunie 2011, 11:28)

    catalin_mattei [utilizator]

    pt aderarea la moneda unica europeana vom fi obligati sa avem un deficit maxim de 3%. Depasirea acestui prag se realizeaza de regula in perioade de criza cand unele state isi maresc constient deficitul in vederea cresterii investitiilor publice ca masura de relansare economica. Pt ce statul roman introduce aceasta prevedere in Constitutie? Dati exemple de state a caror constitutie prevede acest lucru va rog.
    Personal consider o astfel de prevedere inscrisa in Constitutie lipsita de logica ea facand parte din tratatele ce Romania le va semna ca membru UE pt aderarea la moneda unica europeana.. Constitutia nu cred ca este un act ce prevede tinte economice si cred ca acest lucru arata superficialitatea cu care este tratat subiectul la Cotroceni
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:32)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui catalin_mattei

      Nu doar Romania are astfel de prevederi cu privire la tintele economice, ci si alte Constitutii. De exemplu, Constitutia Germaniei, modificata in 2009, prevede astfel de tinte in art. 115. Un alt exemplu constituie Franta, care are un proiect de lege de modificare a Constitutiei, care prevede astfel de tinte. Proiectul a trecut de Guvern, a fost adoptat de adunarea deputatilor si se afla in momentul de fata la Senatul francez spre adoptare. Alta Constitutie care prevede dispozitii financiare este cea a Elvetiei, care are un capitol dedicat acestei teme. Sunt doar cateva din Constitutiile europene care reglementeaza tinte economice.
  • Eroarea judiciara (Joi, 2 iunie 2011, 11:31)

    Valentin [anonim]

    Domnule Deaconu,
    Nu credeti ca incercand sa eliminam o forma de abuz (coruptia judecatorilor) introducem oportuniatea pentru alta? Adica, acum judecatorul raspunde pentru deciziile luate cu rea-credinta. Sub noul proiect, judecatorul raspunde pentru erori judiciare. Dar, ce e aia o eroare judiciara? Daca cu toata buna credinta, un judecator ajunge la o decizie, si instanta de apel, tot cu buna credinta, o infirma este aceasta o eroare? Nu da asta o putere imensa judecatorilor de la instantele de apel si recurs asupra celor din prima instanta La judecatori, nu e ca la munca de constructii de ex: e clar ce trebuie sa faca X, si daca nu respecta atunci a gresit. Interpretarile legilor pot diferi cu toata buna credinta.
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:38)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Valentin

      Aici am vrut sa corelam dispozitiile din articolul 52, care prevad ca statul raspunde patrimonial pentru erorile judiciare. In momentul de fata, statul se poate intoarce pentru recuperarea prejudiciului impotriva judecatorilor care savarsesc erori judiciare numai pentru situatiile de rea credinta sau grava neglijenta. Consideram ca statul trebuie sa se poata intoarce impotriva acelor magistrati - judecatori sau procurori - pentru recuperarea prejudiciului in toate situatiile in care statul a fost nevoit sa plateasca despagubiri. Dealtfel, pana in momentul de fata, sub actuala reglementare, nici un judecator si nici un procuror nu a fost tras la raspundere pentru erori judiciare savarsite cu rea credinta sau grava neglijenta deoarece aceste doua sintagme au fost greu de dovedit in practica.

      Eroarea judiciara se constata printr-o hotarare judecatoreasca si instantele definesc cand au fost facute erori judiciare pentru care statul este obligat sa plateasca. Vezi cazul Tundrea, care a stat inchis o perioada de timp, dupa care s-a dovedit ca este nevinovat. Cel care a platit in acest caz este statul si nu judecatorii si procurorii care au savarsit erorile judiciare respective.

      Eroarea judiciara nu are in vedere hotarari diferite date de catre instantele judecatoresti de la diferite niveluri pe calea apelului sau a recursului. Spre exemplu, daca Judecatoria da o hotarare si aceasta este invalidata de instanta superioara nu neaparat suntem in cazul unei erori judiciare pentru ca pe caile de atac partile implicate in litigiu pot veni cu noi probe care sa intoarca decizia primei instante.
  • Art. 103 (Joi, 2 iunie 2011, 11:57)

    Gherase [utilizator]

    Bună ziua, domnule Deaconu.
    Una dintre cele mai spinoase probleme, care a creat mari dispute şi chiar blocaje este problema desemnării premierului. Textul (art. 103) este ambiguu şi foarte interpretabil, iar în proiectul de modificare a constituţiei rămâne neschimbat.
    Pe de altă parte, Legea partidelor dă o soluţie simplă, având în vedere art. 36 care defineşte coaliţia pentru asigurarea guvernării.
    În aceste condiţii, ce părere aveţi despre posibilitatea de a adapta textul constituţiei în sensul explicitării art. 103 într-o manieră similară art. 36 din L14/2003 a partidelor politice? Astfel, s-ar defini concret existenţa unei majorităţi parlamentare, formată după alegeri şi din rândul căreia s-ar putea desemna premierul
    Cu stima
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:42)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Gherase

      Modificarea de la art. 103 pastreaza raporturile constitutionale actuale dintre presedintele Romaniei si primul-ministru. In continuare, presedintele ramane cel care desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, urmand ca Parlamentul sa valideze prin vot echipa guvernamentala si programul de guvernare.

      In Constitutie se prevede ca numai daca un partid castiga majoritatea locurilor din Parlament are dreptul de a pretinde functia de prim-ministru. In cazul unor coalitii de partide, presedintele trebuie sa consulte toate partidele in vederea desemnarii unui candidat pentru functia de prim-ministru.
  • Doua intrebari pt. Dl. Deaconu (Joi, 2 iunie 2011, 12:08)

    Valeriu Negreanu [anonim]

    Domnule Deaconu, Presedintele Romaniei nu are competente in materia unor initiative legislative, iar modificarea Constitutiei este printre cele mai importante. Nu credeti ca prin lansarea acestui proiect- si eu sunt de acord ca trebuie amendata si actualizata Constitutia- presedintele s-a plasat din start pe o pozitie care nu il avantajeaza? A doua intrebare: credeti ca este potrivit ca o amendare a Constitutiei sa se faca intr-o perioada de criza si , ca sa nu mai spunem si pre-electorala-cand, in mod evident, climatul politico-social nu este de loc propice pentru o asemenea actiune importanta, care presupune un larg dialog cu participarea activa a opozitiei si a societatii civile?
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:46)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Valeriu Negreanu

      Conform art. 150 din Constitutie, pot initia revizuirea Constitutiei presedintele Romaniei, cel putin o patrime din numarul parlamentarilor - deputati si senatori - si minim 500.000 de cetateni cu drept de vot. Prin urmare, initiativa presedintelui de modificare a Constitutiei este constitutionala si nu vad de ce aceasta initiativa l-ar plasa pe presedinte pe o pozitie care nu-l avantajeaza.

      In ceea ce priveste momentul modificarii Constitutiei, totdeauna se vor ivi motive pentru a intarzia un proces de modificare sau a-l amana. Nu cred ca evenimente precum crize economice sau crize guvernamentale sunt un motiv solid pentru a nu corecta neregulile legislative sau deficientele constitutionale. O Constitutie este precum o harta rutiera. Iti arata caile de urmat iar daca ea nu este bine redactata poti avea surpriza de a gresi drumul si a nu mai ajunge niciodata la destinatie.
  • constitutie (Joi, 2 iunie 2011, 12:23)

    luci [anonim]

    Cum garanteaza constitutia modificata eliminarea TUTUROR privelegiilor discriminatorii:chirii tip RAPPS,pensii speciale,pensii parlamentare,pensii personal MAI,SRI.SIE incasate de cetateni cu varste de 45-55 ani apti de munca,vacante in circuit inchis subventionate,tratament medical privelegiat,solde/salarii compensatoriietc.?
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:47)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui luci

      Nu Constitutia trebuie sa reglementeze astfel de probleme ce tin de chirii, RAPPS, pensii speciale samd. Sunt legi in Romania care trebuie aplicate iar una din problemele care le avem in Romania este cea legata de conduita celor care ar trebui sa aplice legea.
  • Buna ziua:mecanismul care lipseste .... (Joi, 2 iunie 2011, 12:27)

    CD [utilizator]

    ....este mecanismul de plasare a CSM si Inspectieie judicare sub controlul public :
    -astfel, in Franta , autoritatea similara CSM-ul si Inspectia Judiciara este pusa sub control public ,ceea ce presupune publicarea hotararilor CSM si ale inspectiei .
    In prezent , inspectia judiciara nu functioneaza pentru ca este sub controlul CSM ,iar rapoartele inspectieie judiciare nu sunt facute publice, situatie care permite inspectiei judiciara :
    -sa faca investigatii de forma si sa ascunda incalcarile de procedura si actele de coruptie ale magistratilor care se vad cu ochiul liber de catre un porfesionist ,in dosar ,orice abatere de la procedura continand un indiciu temeinic privind
    coruptia magistratului sau procurorului ;
    -sa nu investeasca CSM cu constatarile dintr-un raport de inspectie ;
    -CSM neinvestit de inspectia judiciara nu ia hotarari cu privire la cazurile care fac obiectul inspectieie judiciare si astfel magistratii eludeaza rapunderea si disciplinara si materiala si penala ;
    -sa comunice partilor interesate orice altceva ,decat raportul de inspectie judiciara care trebuie sa contina elemente concrete ale actelor de incalcare a procedurii si a legi ;
    Intrebarea este urmatoarea :
    1)-de ce textul art. 133 nu face mentiunea cu privire la faptul ca CSM realizeaza atributiile constitutionale si prin inspectia judiciara ,organism independent a carui constituire si functionare se stabileste prin lege organica ;?
    2)-de ce noul proiect evita plasarea CSM si a inspectieie judiciare sub control public ,publicitatea
    fiind realizata prin obligarea celor doua institutii
    sa publice documentele specifice activitatii lor ,respectiv hotararile luate ca urmare a investirii de catre inspectia judiciara si rapoartele inspectieie judiciare ?
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:54)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui CD

      Inspectia judiciara este un serviciu in interiorul CSM. Noi am incercat prin Constitutie sa reglementam institutia CSM care se ocupa de administrarea justitiei si nu modul in care CSM functioneaza in interior. Dealtfel, modificarea textului constitutional pe care am propus-o privind votul public al CSM si motivarea hotararilor emise de catre CSM realizeaza o transparenta a activitatii acestui organism. In cazul inspectiilor judiciare, deciziile pe care le va lua CSM cu privire la activitatea unor magistrati vor trebui motivate de acum incolo iar votul membrilor CSM in acest caz va fi public astfel incat orice persoana va putea cunoaste modul in care un membru al CSM s-a manifestat cu privire la sanctiunea magistratilor in cauza.

      Activitatea CSM va putea fi controlata prin transparenta pe care va trebui sa o arate in privinta deciziilor pe care le ia. De exemplu, numirea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui motivata iar votul dat de catre membrii CSM pentru candidati va fi facut public. In alte tari, precum Statele Unite, numirea unor judecatori la Curtea Suprema, se face dupa o dezbatere serioasa, publica, cu privire la conduita magistratilor candidati, cu privire la deciziile luate de-a lungul timpului si cu privire la capacitatea profesionala a acestora.
  • 2 intrebari (Joi, 2 iunie 2011, 12:34)

    Constantinescu Mirel [anonim]

    Va rog sa prezentati cel putin 5 argumente majore pentru reforma Parlamentului.
    Ref la art 74, initiativa legislativa, consider ca trebuia reconsiderat numarul de cetateni sau reformulata pentru circumscriptii electorale sau altfel spus De ce o suta de mii de cetateni si nu 50.000, de ce nu 10.000 avind in vedere Fukushima, BP sau alte posibile catastrofe naturale dar induse de corporatii sau o nesabuita gestionare dela centru, despre care putem spune ca puteau fi evitate daca s-ar lua in consideratie opinia locala, a organizatiilor si asociatiilor acestora ?
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 13:59)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Constantinescu Mirel

      Voi fi succint si voi incerca sa va dau cinci argumente pentru care consider ca este necesara o reforma a Parlamentului.

      1. Imbunatatirea procesului legislativ. In momentul de fata avem doua camere ale Parlamentului dintre care una practic nu conteaza deoarece decizia pe care o ia poate fi modificata in cea de-a doua camera. Dealtfel, majoritatea legilor trec de prima camera prin adoptare tacita.

      2. Celeritatea procesului legislativ. Noua modificare propune un sistem de adoptare a legilor intr-o procedura mult mai urgenta, instituind principiul dublei citiri pentru ca erorile legislative adoptate sa poata fi corijate la o a doua citire.

      3. Intarirea rolului Parlamentului de organ legiuitor. In momentul de fata, majoritatea legilor pe care Parlamentul le adopta sunt legi de aprobare ale OUG, ceea ce arata ca Parlamentul este o anexa a Guvernului in materie de legiferare. Speram ca prin modificarea constitutionala propusa sa creasca responsabilitatea parlamentarilor in actul de decizie legislativa.

      4. Reducerea numarului de parlamentari este necesara avand in vedere dimensiunile Romaniei.

      5. Limitarea protectiei imunitatii parlamentare la voturile si declaratiile politice pe care parlamentarii le fac in exercitiul mandatului. Tot ceea ce nu tine de exercitarea mandatului nu cred ca trebuie sa intre sub aceasta cupola a protectiei imunitatii.
  • Protectia oamenilor fata de atacurile cainilor (Joi, 2 iunie 2011, 12:58)

    ultimul_mohican [utilizator]

    Curtea Constitutionala a decis cu ceva timp in urma ca proprietarii de caini nu sunt raspunzatori daca animalele lor ataca , musca sau aduc vatamari grave unor persoane . Altfel spus , orice forma de raspundere a acestor proprietari de caini este NECONSTITUTIONALA . Aceasta exonerare de raspundere a proprietarilor de caini este ABOMINABILA ! Cu ocazia modificarii Constitutiei am dori ca acel paragraf din ea care permitea exonerarea de raspundere a proprietarilor de caini - si chiar a altor animale - sa fie redactat in asa fel incit acesti oameni sa nu mai scape de raspundere . Intrebare pentru dl consilier prezidential : are cineva in vedere si acest aspect la modificarea Constitutiei , in asa fel incit sa fie realizata PROTECTIA OAMENILOR ? Si prin oameni inteleg VICTIMELE atacurilor cainilor nu PROPRIETARII lor .
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 14:01)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui ultimul_mohican

      Sunt legi in Romania care protejeaza si animalele, nu e nevoie de o reglemenare constitutionala in acest sens.
  • MORALITATE (Joi, 2 iunie 2011, 12:58)

    MIHAI V. [anonim]

    Domnule Deaconu,
    1 - este moral ca un presedinte si un partid care au un procent de 10% incredere din partea electoratului sa modifice constitutia tarii ?
    2- de ce se pune problema modificarii constitutiei numai in ajunul alegerilor, in ritm rapid, si fara o consultare larga a populatiei, a specialistilor in drept constitutional, a tuturor celor interesati de soarta acestei tari ?
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 14:04)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui MIHAI V.

      Procentele electorale se verifica in alegeri si nu prin sondaje facute la comanda unor partide politice sau a unor politicieni.

      Pana la urmatoarele alegeri mai este un an de zile, asa ca aceasta revizuire constitutionala nu este initiata in ajunul alegerilor. Propunerea facuta de presedinte de modificare a Constitutiei va intra in perioada urmatoare intr-un proces de dezbatere parlamentara si speram noi si de dezbatere publica, ceea ce va da posibilitatea oricarei persoane sa se exprime cu privire la aceste modificari propuse. Dealtfel si exercitiul pe care-l facem in momentul de fata este unul de deschidere si interes pe care-l avem fata de propunerile venite din partea cetatenilor.
  • Intrebari (Joi, 2 iunie 2011, 13:01)

    Mihai Vasile [anonim]

    Procurorii vor mai multe puteri asupra cetățeanului pentru a-și suplini neputința? Ca asta se poate intelege din extinderea arestarii de la 24 la 48 ore.
    In conditiile in care proiectul de revizuire nu intruneste 2/3 din numarul de voturi, ce se intampla cu proiectul revizuirii?
    Va multumesc
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 14:09)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mihai Vasile

      Propunerea de extindere a duratei arestarii de la 24 la 48 de ore are in vedere situatia reala in care, in cazul unor arestari, statul roman face eforturi inclusiv financiare ca in 24 de ore acele persoane sa fie audiate eventual judecate de catre judecatori. V-as da exemplul situatiei celor arestati din vami, care au trebui sa fie adusi cu elicopterul, audiati si judecati in timpul noptii pentru ca nu cumva termenul de 24 de ore sa expire. Mai mult, judecatorii, de regula, fac audieri maraton stand uneori zi si noapte pentru a se inscrie in termenul de 24 de ore.

      Modificarea Constitutiei peste tot in lume are nevoie de un dialog intre partidele politice parlamentare, fiindca astazi este greu de gasit intr-un Parlament majoritati de 2/3. Speram ca cel putin o parte din propunerile presedintelui sa intruneasca consensul unei majoritati parlamentare realizate in urma unui dialog. Va dau exemplul propunerile privind reducerea numarului de parlamentari si trecea la un Parlament unicameral care sunt cerinte ale cetatenilor rezultate din referendumul organizat in toamna anului 2009. Consider ca rezultatul referendumului este un motiv puternic pentru realizarea unui consens intre partide si obtinerea majoritatii necesare de 2/3.
  • Sanse! (Joi, 2 iunie 2011, 13:10)

    Dan [anonim]

    D-le consilier ce sanse reale (in procente) de validare credeti ca au aceste modificari aduse constitutiei, data fiind realitatea din parlament, unde puterii ii trebuiesc cel putin 2/3 din voturi? Sincer daca ar trece aceste modificari cred ca ar fi o mare evolutie a acestei tari! O evolutie in bine! Va multumesc!
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 14:12)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Dan

      Am raspuns pe larg mai sus la prima parte a intrebarii. In ceea ce priveste evolutia tarii dupa adoptarea acestor modificari, consider ca poate fi imbunatatita activitatea unor institutii ale statului prin clarificarea unor raporturi institutionale. Trebuie sa spun dealtfel ca o Constitutie nu ne va creste nici nivelul de trai, nici salariul imediat dupa adoptarea ei, dar va face ca viata noastra sa se imbunatateasca prin raporturile pe care le avem cu institutiile statului.
  • revizuire constitutie (Joi, 2 iunie 2011, 13:47)

    fcojocariu [anonim]

    De ce s-a optat pentru pastrarea inspectiei judiciare sub controlul CSM?
    Credeti ca intoducerea in Constitutie a unora dintre criteriile de la Maastricht este suficienta pentru respectarea acestora de catre un eventual guvern populist?
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 14:21)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui fcojocariu

      Pozitionarea inspectiei judiciare in cadrul CSM nu este reglementata in Constitutie ci in lege. Aceasta are si un avantaj pentru ca o lege poate fi modificata si imbunatatita oricand fata de situatia in care am introduce o astfel de dispozitie in textul Constitutiei.
      O introducere in Constitutie a unor dispozitii privind finantele publice poate fi in masura sa consolideze pe termen lung politicile financiare si fiscale ale statului. Tocmai populismul partidelor in anii electorali si cheltuirea banilor publici prin oferte electorale ne-au determinat sa introducem astfel de criterii in textul Constitutiei. Criza financiara ne-a aratat ca nu totdeauna statele sunt solvabile la infinit.

      Imprumuturile externe pe care statele le fac pentru acoperirea unor cheltuieli populiste ale partidelor sunt costisitoare si au repercursiuni de cele mai multe ori asupra generatiilor viitoare. Chiar daca introducerea unor criterii economice in Constitutie poate parea destul de neuzual, experienta ultimilor ani ne-a aratat noua, dar si altor state, ca nu putem cheltui la infinit mai mult decat producem.
  • Caracter licit (Joi, 2 iunie 2011, 13:48)

    george [anonim]

    Buna ziua
    Ce modificare concreta in comportamentul autoritatilor ar aduce eliminarea prezumarii caracterului licit al averilor? Daca se poate sa dati un exemplu

    Multumesc si succes
    • raspuns (Joi, 2 iunie 2011, 14:24)

      Stefan Deaconu [hotnews.ro] i-a raspuns lui george

      Eliminarea din Constitutie a dispozitiei conforma careia caracterul licit al averilor se prezuma da posibilitatea statului de a recupera sumele sau bunurile furate de catre cei care sunt condamnati penal. In momentul de fata avem persoane condamnate care in final raman cu toti banii si toate bunurile acumulate in urma savarsirii unor infractiuni. Sunt multe exemple care pot fi date si in care persoanele, desi au fost condamnate, statul n-a reusit sa recupereze aproape deloc bunurile sau sumele furate. Exemplu, vezi cazul devalizarii unor banci, Bancorex, Banca Religiilor etc
  • Cand a trimis Guvernul (Joi, 2 iunie 2011, 15:01)

    oscar [anonim]

    Cand a trimis Guvernul la Presedintie propunerile de modificare a Constitutiei si cu ce numar de inregistrare ca sa ne convingem de contributia presedintelui si guvernului la acest demers si pentru intrarea in constitutionalitate?
  • cererea de modificarea constitutiei (Joi, 2 iunie 2011, 21:18)

    _cetatean_ [anonim]

    POATE FI CONSTITUTIA MODIFICATA LA CEREREA UNEI PERSOANE!?
    eu sunt de parere ca daca e sa se modifice acum constitutia atunci sa adauge un articol cum ca presedintele in exercitiu nu poate propune modificarea acestui act!
    este cat se poate de simplu a intelege de ce.
    mi se pare uluitor ca un act de o asemenea importanta poate fi modificat la cererea unei persoane, fie ea chia si presedintele ales.
    la urma urmei este ales de o majoritate POLITICA, daca un partid are suficiente resurse financiare sa plateasca voturi, fie direct fie indirect, se intelege ca presedintele e doar reprezentantul LOR si nu al TUTUROR cetatenilor din Romania.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by