Scăderea masivă a populației României, confirmată de datele provizorii de la ultimul recensământ, ar putea avea efecte pentru zeci de municipii și orașe care nu mai întrunesc un criteriu esențial – cel al populației.
Știm deja că țara a pierdut peste un milion de locuitori în perioada 2011 – 2021, ajungând de la 20 de milioane de locuitori la doar 19 milioane, câți suntem în prezent. Modificări substanțiale pot fi văzute și din perspectiva reașezării orașelor și municipiilor ca număr de locuitori.
În timp ce localitățile rurale aflate în coasta marilor metropole au câștigat masiv populație în perioada 2011-2021, aproape 80 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri) au înregistrat pierderi considerabile de locuitori.
Practic, bula urbană pe care am creat-o artificial pentru aderarea la UE, pentru a bifa gradul de urbanizare, s-a spart spectaculos după aderare, în contextul migrației – atât externe, dar și interne, spre orașele mai bogate – și al îmbătrânirii populației.
Concret, o treime din municipii și 20% din orașe nu mai întrunesc acum pragul stabilit de lege pentru a-și păstra titulatura (25.000 de locuitori pentru municipiu; 5.000 de locuitori pentru oraș, n.r.), cu toate consecințele ce decurg de aici – pierderi financiare semnificative pentru administrația locală, reducerea aparatului bugetar și, nu în ultimul rând, nevoia de comasare.
Odată cu apariția rezultatelor provizorii de la recensământ, presiunea venită dinspre mediul de afaceri și chiar dinspre o parte a clasei politice este tot mai mare. Ideea e că modelul actual de organizare administrativă e depășit și nu e sustenabil.
Aceasta e cheia în care trebuie să privim discuțiile din ultima vreme privind nevoia stringentă de reorganizare teritorială a României, cu structuri de administrare mai largi decât cele din prezent, dar mai eficiente pentru cetățean.
Citește continuarea articolului pe Panorama.ro.
1
0
