„Buhnici” de la USR Iași, propus pentru excludere din partid ● Cât câștigă rectorii universităților din Iași ● De ce este altfel seceta care ne usucă acum ● Bulgaria nu mai e aşa de ieftină şi duce lipsă de turişti: Cafeaua e 2,5 euro şi două şezlonguri 20 de euro ● Mica doză de cultură generală ● Germania, țara în care peste 27 de milioane de oameni fac sport: „Fiecare sătuc, oricât de mic ar fi, are un club sportiv” ● Povestea tânărului care s-a săturat să aștepte schimbarea ● Veniturile judecătorilor CCR, de până la patru ori mai mari decât ale şefului statului ● Patru marinari sirieni sunt blocați de aproape doi ani pe o navă în Portul Constanța. „Suntem foarte aproape de a ne pierde mințile” ● Topirea unui ghețar din Alpi mută granița dintre Elveția și Italia ●Când numele legii e nelegiuirea.

Press reportFoto: Profimedia Images

• „Buhnici” de la USR Iași, propus pentru excludere din partid. Constantin Chiperi, președintele organizației USR Ceplenița și consilier local în comuna ieșeană, este autorul unor derapaje grave, prin postările făcute de acesta în mediul on-line jignind românii și persoanele supraponderale. Declarațiile sale au atras atenția conducerii filialei USR Iași, care l-a propus pentru excludere, potrivit PressHub.

• Cât câștigă rectorii universităților din Iași. Toader și soția sa au încasat peste 3 milioane de lei în 2021. Într-un clasament al veniturilor rectorilor celor cinci universități de stat din Iași, prof.dr. Tudorel Toader, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC), câștigă mai mult decât toți ceilalți patru șefi de instituție din capitala Moldovei. În mod concret, alături de soția sa, medic și profesor universitar, familia Toader a câștigat în 2021 puțin peste 3 milioane de lei, un echivalent de 50.000 de euro / lună, potrivit Ziua de Iași.

• De ce este altfel seceta care ne usucă acum. Secetă a mai fost. Cea prin care trecem acum, însă, e altfel. Experții o numesc „pedologică”, „extremă” sau „de profunzime”. Pe scurt, ea nu e cauzată doar de lipsa ploilor de acum, ci de secarea apei din pământ și adâncirea pânzei freatice în ultimii ani. Efectele nu se vor răsfrânge doar asupra recoltelor din acest an, ci devin cauză pentru deșertificarea României și pentru scăderea producției agricole pe termen lung, scrie Panorama.

• Bulgaria nu mai e aşa de ieftină şi duce lipsă de turişti: O cafea e 2,5 euro şi două şezlonguri chiar şi 20 de euro. Vacanțe „all inclusive” sau la reabilitare la Marea Neagră: Bulgaria este o destinație de vacanță populară. În acest an, însă, turiștii stau deoparte. Și nu doar din cauza războiului din Ucraina, scrie Spotmedia

• Serviciul de transport salvator pentru jumătate din populația Bucureștiului, orașul în care ori mori de cald, ori de nervi. Din fericire, am rămas destul de puțini în oraș – nu ne călcăm pe bătături atât de tare, nici nu prea ne rupem cu munca, așa că avem timp să ne gândim la lucruri precum sensul vieții, de ce Social Media scoate ce e mai rău din oameni și, mai ales, ce s-ar putea face pentru a îmbunătăți calitatea vieții în orașul pe care îl iubim, scrie B365.ro

• Mica doză de cultură generală. La romani era frumos cu legea. Adică legea era lege, dom`ne, nu stătea romanu` la discuții cu tine, că ți-o luai de nu te vedeai. De aia le-au mers treburile bine la peste mia de ani, și de aia dreptul roman e baza mai tuturor sistemelor de drept din lumea asta. Erau ei obsedați cu legile, dar era de bine. Păi, ce credeați voi? Că tu furai din banii statului câteva milioane de sesterți, apoi te luau ăia pe sus doar ca să te pupe și să îți dea drumul după vreun an, ca să ai tot timpul la dispoziție să te bucuri de ce ai furat? , scrie Mica doză de cultură generală.

• Germania, țara în care peste 27 de milioane de oameni fac sport: „Fiecare sătuc, oricât de mic ar fi, are un club sportiv”. Vara aceasta, după performanțele lui David Popovici de la campionatul mondial de natație de la Budapesta, românii au vorbit serios, chiar dacă doar pentru câteva clipe și pe un ton deseori contradictoriu, despre sport și necesitatea unor politici publice coerente în acest sens, scrie PressOne.

• Povestea tânărului care s-a săturat să aștepte schimbarea. „Cristi, tu dacă vii aici nu mai pleci”, i-au spus prietenii stabiliți deja în Marea Britanie lui Cristian S, care în urmă cu doi ani și-a luat inima în dinți și a făcut pasul cel mare de a se muta din România. Spune că a mers mereu la vot și de fiecare dată ștampila sa s-a dus pe ceea ce credea că va fi o schimbare pentru el. În cele din urmă, schimbarea a găsit-o, dar nu în România, ci în Londra, loc în care nu trebuie să mai aștepte ca lucrurile să se îmbunătățească, scrie Wall-Street.ro

• Veniturile judecătorilor CCR, de până la patru ori mai mari decât ale şefului statului. Judecătorii de la Curtea Constituţională sunt printre bugetarii care excelează la capitolul venituri pe care le încasează de la stat, după cum arată ultimele declaraţii de avere, aferente anului fiscal 2021, publicate zilele trecute, scrie Adevărul.

• Patru marinari sirieni sunt blocați de aproape doi ani pe o navă în Portul Constanța. „Suntem foarte aproape de a ne pierde mințile”. În această perioadă, doar comandantul a primit aprobare să pună piciorul pe țărm, pentru a putea pleda la tribunal cauza echipei neplătite. Colegii săi nu au voie să coboare de pe navă: „Ne simțim în închisoare aici, ca niște infractori, ca niște animale”. scrie Libertatea.

• Topirea unui ghețar din Alpi mută granița dintre Elveția și Italia. Ghețarul Theodul care se topește în Munții Alpi a mutat granița dintre Elveția și Italia, punând în discuție locația unei cabane montane italiene, relatează The Guardian. Granița se află de-a lungul unei diviziuni de drenaj – punctul în care apa de topire se va scurge pe fiecare parte a muntelui, către o țară sau alta, scrie Profit.ro

• România, ţara care nu a făcut nimic pentru gazul său în ultimii 10 ani: Polonezii şi-au înjumătăţit dependenţa faţă de ruşi, ungurii şi-au crescut cu 50% capacitatea de stocare. România a privit paralizată politic cum îi scade producţia cu 20%. România este un caz unic la nivel european prin lipsa totală de investiţii în domeniul gazelor, abandonul acestei industrii fiind greu de înţeles în contextul vastelor resurse existente pe uscat sau în Marea Neagră ♦ Doar exploatând gazul intern, fără nicio altă sursă externă, România trebuia să fie în acest moment independentă de importurile de la ruşi şi sprijin pentru vecinii săi lipsiţi de resurse ♦ În schimb, România a privit paralizată politic cum pierde 20% din producţia de gaze în timp ce alte state, mult mai sărace în resurse, au devenit huburi europene, scrie ZF

• Primar de oraș cu restricții la consumul de apă: Oamenii păstrează apă în cada din baie. Peste 600 de sate, dar și orașe mici din țară sunt alimentate restricționat cu apă, din cauza reducerii debitelor surselor de alimentare de suprafață (râuri), dar și a secării forajelor sau drenurilor. Sunt afectate localități din aproape 20 de județe, în special din Moldova, dar nu numai. Europa Liberă a stat de vorbă cu trei primari din trei zone distincte ale României, afectate de restricții sau unde consumul de apă este raționalizat. Citiți articolul pe Europa Liberă.

• Investițiile publice prioritare, de pe hârtie pe șantier: Lista vs. execuția. Deși cheltuiește propriu-zis din ce în ce mai puțin pentru investiții, statul are o listă de proiecte prioritare tot mai lungă (și mai costisitoare), cu toate că pe multe le amână de la an la an, iar de jumătate dintre ele nici nu s-a apucat, reiese dintr-un memorandum aprobat miercuri în ședința de Guvern, scrie Curs de Guvernare.

• Când numele legii e nelegiuirea. Ce mai faceți, doamna/domnule judecător? Nu ne-am văzut de mult timp, de vreo zece ani mai exact. Sunt eu, justițiabilul care a venit tremurând la fiecare termen de judecată, încercând din răsputeri să-și dovedească nevinovăția, uitându-se la dumneavoastră ca la trimișii lui Dumnezeu, veniți să împartă dreptatea printre muritorii de rând, scrie PressHub.

• Angajaţii străini din România – o evoluție pe ultimii ani: câți, de unde, în ce domenii. La jumătatea acestui an, în România erau angajați oficial 84.936 de salariați străini, din 178 de ţări, de aproape două ori mai mulți decât în iunie 2019, o consecință a deficitelor de pe piaţa muncii de la nivel local, care a forţat mediul privat să caute personal în afara graniţelor ţării, în special în Asia, scrie Cursdeguvernare.ro