Senatul a adoptat, luni, în plen, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) prin care DNA este scoasă din ecuație, dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați urmând să fie instrumentate de către Parchetul General și de parchetele curților de apel. USR a anunțat că va ataca proiectul la Curtea Constituțională.
Proiectul de desființare a Secției speciale a trecut cu 86 de voturi "pentru", 37 "împotrivă" şi o abţinere.
Cum este scoasă DNA din ecuație
Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat în 21 februarie de Camera Deputaţilor, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
Prin acest proiect, DNA - singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție - este scoasă din schemă, dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați urmând să fie instrumentate de către Parchetul General și de parchetele curților de apel.
Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European".
Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară.
Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
"Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii", prevede proiectul.
Proiectul de lege menţionează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi "procurori anume desemnaţi".
Plenul şi-a însuşit modificarea adoptată de Comisia juridică a Senatului, la propunerea membrilor PNL, PSD şi UDMR din comisie, amendamentul adoptat de Camera Deputaţilor, astfel că magistraţii asistenţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale vor fi eliminaţi din cuprinsul articolului care stabileşte că infracţiunile anumitor judecători şi procurori intră în competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Amendamentul adoptat de Senat prevede:
- "De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi infracţiunile săvârşite de judecătorii şi procurorii, membri ai CSM, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la Curţile de Apel şi Curtea Militară de Apel şi de procurorii de la Parchetele de pe lângă aceste instanţe, precum şi de judecătorii Curţii Constituţionale".
Amendamentele senatorilor USR şi AUR au fost respinse.
Cum este scoasă DNA din ecuație
USR va ataca la Curtea Constituţională proiectul de "aşa-zisă desfiinţare" a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), a transmis fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion.
- "În situaţia actuală, ne-am fi aşteptat ca ministrul Predoiu şi coaliţia PSD-PNL-UDMR să renunţe la procedura de urgenţă pentru a-şi trece reorganizarea SIIJ prin Parlament. Nu au făcut-o.
- Proiectul a mers pe repede înainte astăzi în Senat, cameră decizională.
- Nimic nu-i împiedică să pună umărul la demolarea justiţiei independente şi la slăbirea DNA şi a luptei împotriva corupţiei.
- Colegii mei din Senat au cerut scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului de aşa-zisă desfiinţare a SIIJ, dar reprezentanţii PSD-PNL-UDMR s-au opus", a scris pe Facebook deputatul USR.
- El le-a reproşat iniţiatorilor faptul că nu au organizat "consultări reale", au "ignorat obiecţiile" societăţii civile şi ale asociaţiilor profesionale şi au "evitat" avizul Comisiei de la Veneţia:
"Nu au ţinut cont de nimic: nu au făcut consultări reale, au ignorat obiecţiile societăţii civile şi ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, au evitat avizul Comisiei de la Veneţia şi au trecut cu tancul acest proiect de înfiinţare a unui mecanism mult mai puternic şi mai periculos. USR va ataca proiectul la CCR".
2
3
