Proiectul de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus vineri în dezbatere publică. Dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați - care erau anchetate de SIIJ - ar urma să fie instrumentate de către 42 de procurori - 12 de la Secția de urmărire penală a Parchetului General și 30 de la parchetele curților de apel. Întrebat despre excluderea DNA din acestă schemă, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu a spus că "o altă soluție tehnică pentru desființarea SIIJ nu e posibilă politic în acest moment", el precizând că noul proiect a fost agreat de toate partidele din coaliție. El a susținut că nu va fi vorba, de fapt, despre o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem, invocând modelul Parchetului European.

Catalin PredoiuFoto: Agerpres

Conform noului proiect de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouăstructură, denumită de Predoiu "sistem inspirat de modelul Parchetului European". Nucelul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. DNA - singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție - este exclusă astfel din schemă, cerință exprimată cu insistență atât de PSD, cât și de UDMR. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de pcorurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară.

Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Vom avea garanţia unor anchete obiective, imparţiale, garanţia independenţei judecătorilor şi procurorilor, dar şi eficienţa eforturilor de combatere a infracţionalităţii, atât cât e, în sistemul judiciar”, a susținut Predoiu, spunând că acest proiect a fost agreat în coaliție și că nu va fi vorba despre "o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem".

UPDATE 14.00Proiectul de lege privind desființarea SIIJ a fost pus în dezbatere publică.

Cele mai importante declarații ale ministrului Justiției:

  • MJ va pune azi în dezbatere publică proiectul de lege privind desființarea SIIJ
  • Principala prevedere și scopul este, bineînțels, desființarea SIIJ începând cu data adoptării
  • pentru investigarea infracțiunilor care erau de competența SIIJ am folosit un model inspirat de EPPO - 12 procurori la centru si 30 de procurori la parchetele fiecarei curți de apel, in total 42
  • Acești procurori sunt anume desemnați de plenul CSM
  • Cei 12 procurori din București vor fi desemnați de plenul CSM de la Secția de Urmărire penală și Criminalistică din cadrul Parhetul Genereral
  • Cei 30 de procurori din țară vor fi desemnați din cadrul parchetelor curților de apel
  • Procurorii de la centru vor fi propusi plenului CSM de către procurorul general
  • Procurorii desemnați de plenul CSM vor avea o vechime de 15 ani cei de la Secția de Urmărire din PG și de 15 ani cei de la parchetele curților de apel, cu experiență în principal pe in fracțiunile de corupție și de terorism
  • În cazul în care acești procurori nu își mai pot desfășura activitatea, la cererea lor sau din motive de ineficiență, procurorii care i-au propus vor propune plenului CSM retragerea
  • Dosarele vor fi transmise de PG parcchetelor competente, în 30 de zile
  • În redactarea acestui proiect am urmărit respectarea avizelor Comisiei de la Veneția și decizia CJUE din iunie 2021
  • Am redactat acest proiect după consultări în sistemul judiciar
  • calendar propus: proiectul în dezbatere până în 31 ianuarie, timp în care vor fi strânse propuneri de îmbunătățire
  • va primi apoi o formă finală și trimis CSM pentru aviz
  • După avizul CSM va fi trimis Guvernului
  • parlamentul trebuie să adopte proiectul în termenul stabilit, 31 martie
  • Proiectul are 14 articole

Întrebări:

V-ați consultat si cu cei din coaliție?

  • Da, inclusiv aseară a fost ședință a Coaliției, în care a fost dezbătut acest proiect și adoptat de către fiecare partid

Câte dosare are SIIJ?

  • În jur de 7.000, care au fost gestionate de 5 procurori. Cu certitudine această nouă structură va fi mult mai eficientă
  • Ducem în teritoriu acest efort de investigație, prin prezența a 2 procurori în fiecare parchet de curte de apel, ceea ce până acum nu se putea face
  • Vor fi procurori cu experineță și specializre, pentru că astfel de procurori sunt și în parchetele curților de apel

Ce mesaj credeți că e transmis prin excluderea DNA?

  • Mesajul că am căutat o soluție tehnică ce dorește să răspundă inclusiv mediului politic
  • În acest moment, singura soluție tehnică ce poate duce la atingerea obiectivului principal, cerut prin MCV - desființarea SIIJ
  • O altă soluție tehnică pentru desființarea SIIJ nu e posibilă politic în acest moment

Se va putea asigura accest număr de procurori?

  • Am consultat procurorul general. Acum la Secția de urmarire din PG sunt 24 de procurori cu vechime necesară, sunt suficienți procurori și la parchetele curțilorSuccesul acestui proiect depinde și de responsabilitatea celor chemați să îl aplice
  • Nu e doar o problemă creată de mediul politic, cât și una a sistemului judiciar

Despre blocajul din CSM:

  • Eu m-am pronunțat și am votat într-un anumit fel, iar rezultatul votului nu a ținut numai de MJ. M-am exprimat că un astfel de interimat nu e de dorit
  • Sper ca venirea noului membru la CSM să asigure condiții pentru rezolvarea situației
  • Nu am procedat la nico ilegalitate prin votul meu. E datoria ministrului să participa la ședințele CSM
  • Estimăm că proiectele de lege privind justiția vor ajunge în câteva luni în Parlament

Când credeți, realist, că va fi desființată SIIJ?

  • Termenul maxim e 31 martie, dar se poate și mai devreme. Depinde cât de bine lucrăm în CSM pentru aviz și în Parlament
  • Sigur că sunt lucruri care pot fi ajustate, dar o lege de 14 articole se citește în cel mult o oră, la nivel de juriști

Ce se va întâmpla cu procurorii SIIJ?

  • Se întorc la parchetele de unde au venit

Cât de productiv a fost SIIJ?

  • Modul în care a fost concepută a condamnat-o la ineficiență și i-as blama pe cei care au gândit acest sistem, care a fost gândit prost
  • Acestă configurare a SIIJ a fost complet ineficientă - număr mic de procurori, cantoinați doar la București

În condițiile în care avem DNA nu poate fi vorba despre o dicriminare față de magistrați, anchetați de o altă structură?

  • A aduce aceste dosare la DNA ar putea indica corupție în sistemul judiciar
  • În primul rând nu e vorba despre o altă structură care să înlocuiască SIIJ, ci despre un nou sistem

De ce nu sunt numiți acești procurori de secția de procurori a CSM, si de plen?

  • Mi s-a indicat, în consultări, că un astfel de sistem nu ar fi agreat de CSM
  • S-a dorit un proiect fiabil și să punem în loc un sistem care să nu fie același lucru cu SIIJ
  • Cel puțin tehnic, e o soluție articulată, discutată cu specialiști și la nivel politic
  • Nu e un proiect sortit doar să proiecteze o temă și o încercare a MJ, ci un proiect cu șanse să treacă, pentru a depăși acest moment
  • Altfel, vom rămâne cu SIIJ pe cap încă 100 de ani. Eu am ca obiectiv desființarea SIIJ și închiderea acestei teme

Despre continuarea grevei STB, în pofida deciziei instanței

  • Foarte grav, pentru că asta înseamnă ignorare și a legii, și a justiției și trebuie să pună pe gânduri pe toată lumea - de la judecători, până la procurori și parlamentari
  • Până unde mergem cu ignorarea legii în acestă țară? Ce trebuie să facem ca urgent să recăpătăm încrederea în lege și în justiție, pentru ca atunci când spunem lege toată lumea să se alinieze, când spunem justiție toată lumea să tacă din gură și să pună în aplicare deciziile justiției
  • Este o lipsă de încredere la care a contribuit mai toată lumea
  • Eu, personal, nu mi-am permis să ignor o hotărâre judecătorească
  • În absența acestui prinipiu, de respectare a hotărârilor judecătorești, totul devine, încet-încet, haos
  • Este inadmisibil

............................

Surse politice au declarat pentru HotNews.ro că Secția specială nu va fi de fapt desființată și va fi creată o nouă structură, care va avea peste 40 de procurori și care va funcționa în subordinea Parchetului General.Potrivit surselor politice citate, structura nou-creată în Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție ar urma să aibă 42 de procurori - 12 la centru și restul la parchetele din țară.

Aceleași surse au precizat că proiectul - care ar urma să fie pus în dezbatere publică până în 15 februarie - a fost realizat de PNL împreună cu PSD, iar după jumătatea lunii februarie ar urma să fie trimis Parlamentului pentru adoptare.

Vineri dimineață, înaintea conferinței de presă, ministrul Cătălin Predoiu a avut o întâlnire online cu comisarul european pe Justiție, Didier Reynders, anunțată de oficialul european pe contul său de Twitter.

Noua coaliție de guvernare PN-PSD-UDMR și-a fixat termen 31 martie 2021 pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), iar programul de guvernare prevede că în locul SIIJ se va înființa o instituție sau structură, fără a se preciza însă unde va funcționa aceasta.

În 7 ianuarie, ministrul justitiei, Cătălin Predoiu, susținea că Secția specială va fi desființată cel târziu în martie, asa cum prevede programul de guvernare, și că nu va exista un "SIIJ 2.0", adică o altă secție care să îi preia atribuțiile.

  • "Lucrăm la o formulă tehnică, care să fie agreată, pentru că sunt mai multe obstacole. Primul este obstacolul politic pentru că trebuie acordul coaliției de guvernare. Al doilea obstacol este CSM", a declarat atunci Predoiu.

El mai spunea că nu va merge în Parlament cu un proiect care să nu fie avizat pozitiv de către CSM.

Desființarea Secției speciale a constituit unul dintre punctele importante de blocaj în negocierile dintre PNL, PSD și UDMR, în condițiile în care fiecare formațiune susținea o poziție diferită.

Totodată, desființarea SIIJ a fost un motiv de dispută în fosta coaliție, UDMR insistând la vremea respectivă că atribuțiile acesteia trebuie preluate de secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General.

Desființarea SIIJ a fost unul dintre motivele invocate de Florin Cîțu atunci când l-a demis pe fostul ministru al Justiției Stelian Ion, pe care l-a acuzat că nu a reușit să desființeze secția după opt luni de mandat, în ciuda faptului că USR a militat constant pentru desființarea Secției Speciale.

MCV și Secția specială

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile României de a reforma sistemul său judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției.

Și în ultimul raport MCV emis de către Comisia Europeană în luna iunie 2021 se subliniază asumarea de principiu a Guvernului României în ianuarie 2021 a unui memorandum în care își exprima angajamentul politic de a da curs tuturor recomandărilor MCV. Planurile prevăzute în memorandum includ și proiectul de lege de desființare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) și modificări ale legilor justiției, ambele fiind direct legate de recomandările MCV.

Raportul din iunie face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 și până în prezent și evaluează progresele înregistrate pentru îndeplinirea celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018.

În raport este enumerată crearea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) printre "motivele serioase de îngrijorare identificate”, arătându-se totodată că "gestionarea eficace a unor dosare de corupție la nivel înalt continuă să fie afectată de activitatea SIIJ, care intervine în continuare în dosarele de corupție la nivel înalt în curs de instrumentare de DNA și să provoace întârzieri care riscă să afecteze aceste dosare”.

Cât a costat SIIJ în cei 3 ani de existență

De la înființare, în octombrie 2018, și până la finalul lunii octombrie 2021, Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a cheltuit peste 24,58 de milioane de lei. Din acestă sumă, peste 19,2 milioane de lei au fost pentru salariile procurorilor, ofițerilor și personalului auxiliar, conform unor date transmise vineri HotNews.ro de către Parchetul General, în noiembrie 2021.

Secția specială a plătit peste 1,5 milioane de lei chirii pentru locuințele de serviciu ale angajaților și peste 1,8 milioane de lei diurnă. În total, aproape 3,4 milioane de lei (3.397.545). O sumă importantă - 1.183.230 - a fost cheltuită pentru chiria sediului SIIJ.

Indemnizația de hrană pentru procurori și personalul auxiliar juridic și conex este inclusă în venitul brut, iar coloana ”Drepturi nete” este formată din: 3 călătorii/anual, o călătorie/an pentru concediul de odihnă și 4 călătorii/lunare, plus drepturile nete ale ofițerilor de poliție judiciară detașați la această secție: norma de hrană și norma de echipament.

Secția specială are un număr total de 31 de posturi, din care 15 posturi de procuror. La finalul anului trecut, erau ocupate 6 posturi de procuror, preciza Parchetul General.

SIIJ este condusă de către procurorul șef adjunct Marin Nicolae.

Cinci rechizitorii în trei ani

La finalul lunii octombrie 2021, stocul de dosare de la Secția specială ajunsese la 6.878, dintre care 1.935 au fost înregistrate în 2021. În cursul acestui an, procurorii din cadrul SIIJ au soluționat 908 dosare. Un singur dosar a fost trimis însă în judecată. Restul au fost clasate.

Bilanț SIIJ pe 2021:

  • 908 dosare soluționate - 1 rechizitoriu și 907 cauze clasate.

Bilanț SIIJ pe 2020:

  • 552 de dosare soluționate pe fond - doar 2 rechizitorii, prin care au fost trimiși în judecată 3 inculpați și 550 de cauze clasate. SIIJ a a adus printre argumente pentru slaba activitate personalul insuficient (doar 7 procurori, pe o schemă de 15), pandemia de COVID și atacurile din partea unor politicieni.

Bilanț SIIJ pe 2019:

  • 417 dosare penale soluționate pe fond - doar 2 rechizitorii cu 3 inculpați trimiși în judecată și 415 cauze clasate. Unul dintre dosarele trimise în judecată i-a vizat pe foștii procurori de la DNA Ploiești Mircea Negulescu și Lucian Onea.

Dosarele sonore ale Secției speciale

Cel mai cunoscut dosar al SIIJ este cel vizând-o pe fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.

În martie 2019, în plină procedură de desemnare a procurorului șef european, Secția Specială a anunțat că Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar pentru 60 de zile, dosarul fiind instrumentat de Adina Florea. Kovesi a fost acuzată de luare de mită, abuz în serviciu (cinci acte materiale) și mărturie mincinoasă, fiindu-i impusă interdicția de a părăsi țara. Autoritățile de la Bruxelles au acuzat atunci Guvernul de la București că încearcă astfel să o împiedice pe fosta șefă a DNA să ajungă la conducerea Parchetului European. În 3 aprilie 2019, instanța supremă a decis definitiv ridicarea măsurii controlului judiciar în cazul fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi.

Dosarul în care Laura Codruța Kovesi a fost plasată sub control judiciar de către Secția de investigare a magistraților a fost deschis în urma unui denunț al fostului deputat PSD fugar în Serbia Sebastian Ghiță. El a acuzat-o pe Kovesi că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în țară din Indonezia fostul șef al FNI Nicolae Popa, în 2011. Laura Codruța Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese condamnat definitiv la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI. Secția pentru investigarea faptelor din justiție susținea că Laura Codruța Kovesi ar fi cerut și primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa.

În februarie 2019, SIIJ a deschis un dosar penal în urma unei plângeri depuse de luju.ro, plângere în care prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pe Justiţie Vera Jourova, procurorul general al României, Augustin Lazăr, şi şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România Angela Cristea erau acuzați de constituire de grup infracţional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, comunicare de informaţii false, în legătură cu o presupusă falsificare a raportului MCV din 13 noiembrie 2018. După o lună, SIIJ a clasat dosarul pe motiv că fapta nu există.

În mai 2019, procurorul şef al SIIJ de la acea vreme Gheorghe Stan a trimis instanței supreme o adresă prin care anunţa că retrage apelul în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care erau judecaţi Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam şi Tudor Chiuariu.