Lupta împotriva corupției și a criminalității tinde să devină neconstitutională, prin decizia unor judecători care nu s-au desprins de politicienii ce i-au numit la Curtea Constituțională, comentează ministrul Justiției, Stelian Ion. Reacția vine în contextul în care CCR a admis miercuri sesizarea instanței supreme referitoare la reducerea de la 10 la 7 ani a condiţiei de vechime pentru procurorii DNA şi DIICOT, hotărârea fiind una cu impact major în justiție, în contextul valului de pensionări și al deficitului de personal. În timp ce DNA, DIICOT și procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii au susținut necesitatea reducerii vechimii pentru procurori, judecătorii din CSM s-au poziționat de cealaltă parte a baricadei, susținând decizia CCR și criticându-l dur pe Stelian Ion.

Stelian IonFoto: Facebook

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie împotriva modificărilor aduse de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR legilor justiţiei, sesizare ce viza şi reducerea de la 10 la 7 ani a vechimii necesare pentru selecţia procurorilor DNA şi DIICOT.

Curtea Constituţională susţine că vechimea necesară unui procuror pentru accederea la DNA şi DIICOT trebuie să fie cel puţin aceeaşi ca la Parchetul General.

Decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi trei împotrivă. Conform unor surse citate de News.ro, judecătoarele Simina Tănăsescu şi Livia Stanciu au formulat opinii separate.

Sesizarea ICCJ a vizat şi încălcarea principiului bicameralismului, adică faptul că, prin aceeaşi iniţiativă legislativă, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), pe când în Senat a fost modificată şi Legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani). Această excepție a fost însă respinsă de judecătorii Curţii Constituţionale.

Stelian Ion: Necesitatea unei reforme cu privire la Curtea Constituțională este din ce în ce mai mare

Stelian Ion a reacționat printr-un mesaj pe Facebook, spunând că prin această decizie CCR "a mai dat o lovitură DNA și DIICOT, adică luptei împotriva corupției și a criminalității organizate".

Ministrul Justiției acuză CCR că nu a ținut cont de opinia celor care știu cel mai bine care este situația în parchete și a ignorat argumentele DNA și DIICOT, susținute, de asemenea, de mai multe asociații ale magistraților și de Secția de procurori a CSM.

  • "Pe fondul deficitului de personal deja existent din DNA și DIICOT, decizia CCR închide ușa pentru procurorii mai tineri, bine pregătiți profesional, dar care nu îndeplinesc cerința de 10 ani vechime, impusă de ministrul PSD Florin Iordache.
  • A repara ceea ce a stricat PSD și a dus la blocaje în activitatea parchetelor este neconstituțional.
  • A face reformă în justiție și a le asigura unităților de parchet condițiile și personal pentru a-și desfășura activitatea în mod optim devine neconstituțional.
  • Lupta împotriva corupției și a criminalității tinde să devină neconstitutională, prin decizia unor judecători care nu s-au desprins de politicienii care i-au numit la CCR.
  • Activitatea procurorilor care în prezent lucrează la DNA și DIICOT nu trebuie afectată, iar Ministerul Justiției analizează soluțiile pentru ca, pe viitor, aceste structuri care anchetează faptele de corupție și criminalitatea organizată să fie întărite", afirmă Stelian Ion.

El mai spune că după motivarea deciziei CCR, Ministerul Justiției va propune modificarea legislației astfel încât aceste unități de parchet și sistemul de justiție în general să funcționeze în mod optim.

Stelian Ion vorbește și despre necesitatea tot mai mare a unei reforme cu privire la Curtea Constituțională: "În același timp, necesitatea unei reforme cu privire la Curtea Constituțională este din ce în ce mai mare. CCR are nevoie de o reformă reală și de judecători cu viziune europeană și cu respect pentru funcționarea statului de drept. Vom repara ce a stricat PSD, oricâte piedici ni se pun!".

Judecătorii din CSM, critici dure la adresa ministrului Justiției

În timp ce DNA, DIICOT și procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii au susținut necesitatea reducerii vechimii pentru procurori, judecătorii din CSM s-au poziționat de cealaltă parte a baricadei, susținând decizia CCR și criticându-l dur pe Stelian Ion. În Secția pentru judecători a CSM un cuvânt greu de spus îl au judecătoarele Lia Savonea, Gabriela Baltag și Evelina Oprina, care au contestat reformele propuse de Stelian Ion.

Secția pentru judecători a CSM a transmis, printr-un comunicat de presă, că decizia Curții Constituționale reprezintă "o validare a punctului de vedere exprimat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin avizul negativ emis".

Ce susțin judecătorii din CSM:

  • "Avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost ignorat, din nou, de inițiatorii legii, procedeu amplu contestat în alte perioade de către aceiași inițiatori, printre care şi ministrul actual al justiției.
  • Soluţia adoptată de Curtea Constituţională a curmat intenţia de a adânci noi inechități în magistratură din perspectiva carierei profesionale.
  • Consecvenţi principiilor afirmate de-a lungul timpului, membrii Secţiei pentru judecători reafirmă că temeinica pregătire profesională, specializarea reală şi experienţa profesională dobândită în decursul carierei reprezintă garanţii puternice apte să preîntâmpine erori şi să împiedice încălcări ale legii de către autoritățile judiciare în privinţa prezumţiei de nevinovăţie, a dreptului la apărare, a libertăţii individuale, a demnităţii umane, a vieţii private.
  • În acest context, Secţia pentru judecători dezaprobă, cu tărie, pozițiile publice recent exprimate de un înalt demnitar al statului român, ministrul justiției – domnul Stelian Ion, concretizate în veritabile atacuri la adresa judecătorilor instanței supreme din România, care, cu unanimitatea voturilor judecătorilor săi, a decis exercitarea unui drept constituțional specific statului de drept, acela de a crea cadrul necesar pentru tranșarea unei posibile neconformități cu legea fundamentală a unui act normativ.
  • Afirmațiile ministrului justiției vizând „linii roșii”, „interese politice” şi „ideologii”, atunci când se referă la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în contextul demersului lor, denotă un antagonism manifest faţă de o instituţie esenţială a statului de drept – concept pe care, deşi îl clamează, în realitate demonstrează că îl subminează constant.
  • Totodată, Secţia pentru judecători constată că demersurile şi disponibilitatea pentru găsirea unui echilibru în funcţionarea autorităţii judecătoreşti în interesul societăţii s-au lovit, o dată în plus, de incapacitatea ministrului de a ieşi dintr-o zonă militantă, politicianistă, de adversitate faţă de valorile afirmate chiar de el însuşi, poziţie incompatibilă cu ideea de consolidare a unei justiții independente".

Care sunt modificările legislative votate în Senat

  • Condiţii de vechime reduse de la zece la şapte ani pentru procurorii DNA şi DIICOT;
  • Abrogarea articolului potrivit căruia persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcţia de judecător sau procuror şi magistrat-asistent, care nu au fost sancţionate disciplinar, au avut numai calificativul "foarte bine" la toate evaluările şi şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, puteau fi numite, fără concurs sau examen, în funcţiile vacante de judecător sau procuror, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat sau la instanţe ori parchete de grad inferior;
  • Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul consultativ motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apel/procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa/parchetul de unde se transferă şi unde se transferă;
  • În cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel/aceluiaşi parchet de pe lângă o instanţă din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel/procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel;
  • Posturile vacante de conducere nu se pot ocupa prin transfer, iar procurorii nu pot fi transferaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie sau la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

De ce a atacat ICCJ această lege

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuniţi în cadrul Secţiilor Unite, au decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

Conform unui comunicat al instanţei supreme, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în ansamblul său, precum şi anumite prevederi ale acestuia, în raport cu motive de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă.

Unul dintre argumentele instanței supreme este încălcarea principiului bicameralismului - prin același act normativ, în Cameră a fost modificată doar Legea 303/2004 (eliminarea numirii fără concurs a judecătorilor şi procurorilor şi reglementarea transferului magistraţilor), iar în Senat a fost modificată şi Legea 304/2004 (reducerea vechimii de la 10 la 7 ani).

Instanța supremă susține, de asemenea, că la DNA şi la DIICOT ar putea ajunge procurori ”prea tineri”, pentru că în calculul vechimii de 7 ani este luată şi perioada de 2 ani în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiţie, adică formarea profesională în cadrul Institutul Naţional al Magistraturii (INM). ”Noua vechime efectivă în funcţia de judecător sau procuror necesară pentru numirea în cadrul structurilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (adică DNA şi DIICOT – n. red.) este de 5 ani”, arată ICCJ.

Semnalale de alarmă trase de DNA, DIICOT și de ministrul Justiției

DNA, DIICOT și ministrul Justiției ceruseră respingerea sesizării, principalul argument fiind deficitul de personal de peste 40 la sută de la cele două parchete.

În memoriile amicus curiae trimise în acest dosar Curții Constituționale, DNA și DIICOT au arătat următoarele:

  • Modificarea Legii nr. 304/2004, în sensul reducerii vechimii necesare pentru funcționarea procurorilor în cadrul DNA și DIICOT, este un demers legislativ necesar și solicitat, în mod constant, de către conducerea Ministerului Public, având în vedere că în perioada 2017-2021 cele două instituții au întâmpinat dificultăți în derularea activităților curente, în contextul unui deficit de personal de peste 40%.
  • Menținerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror în cadrul DNA și DIICOT, în condițiile în care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natură să conducă la o gestionare precară a fenomenului criminalității organizate și corupției la nivel înalt, să crească riscurile pentru ordinea publică și siguranța cetățeanului, asociate acestor tipuri de infracțiuni și să ducă la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor asumate de autoritățile naționale din perspectiva convențiilor internaționale împotriva corupției, strategiilor de combatere a criminalității organizate și corupției la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate și strategiei Uniunii Europene în materie de droguri. (...)
  • DNA şi DIICOT reprezintă structuri specializate de parchet, procedura de acces la aceste parchete este logic să fie distinctă față de regulile generale în materie de promovare, deoarece desemnarea unui procuror în cadrul DIICOT și DNA se face prin numire, iar nu prin promovare din grad în grad (procedura fiind cu totul distinctă).
  • Ca efect al numirii la DNA și DIICOT, procurorul nu va dobândi până la pensionare gradul de PICCJ. De asemenea, procurorii numiţi în cadrul DIICOT şi al DNA pot fi oricând revocaţi din funcţie pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei, revenind la parchetul de unde provin. Nici măcar indemnizația primită pe perioada exercitării funcţiei nu se menține pentru toată cariera, ci se revine la salarizarea potrivit gradului profesional dobândit, la revenirea la parchetul de unde provin.