Infracţiunile prin intermediul monedelor virtuale sunt foarte greu de identificat, iar până acum Direcţia Naţională Anticorupţie nu a reuşit să depisteze astfel de cazuri, afirmă șeful DNA, Crin Bologa, care avertizează asupra vidului legislativ din acest domeniu.

bitcoinFoto: Unsplash.com

Declarațiile au fost făcute la o dezbatere organizată luni de Expert Forum, cu tema "Disimularea produsului infracţiunii - o provocare în recuperarea prejudiciilor cauzate de infracţiuni", Crin Bologa fiind întrebat de jurnaliști dacă există dosare la DNA în care mita s-ar fi dat prin monede virtuale.

  • "Bănuim că există astfel de situaţii, încercăm, dar este foarte dificil. Am discutat şi cu partenerii noştri externi şi se pare că şi pentru ei este foarte greu de a identifica infracţiunile - darea şi luarea banilor prin intermediul monedelor virtuale.
  • Dacă nu se va interveni legislativ în acest sens de către statele lumii, inclusiv de către România, va fi destul de greu să identificăm aceste mite care produc şi piaţa care produce astfel de monede virtuale.
  • Nu sunt supuse niciunei reglementări şi nu se poate identifica cel care vinde, cel care cumpără, cel care emite astfel de monede virtuale.
  • Până în prezent, noi nu am reuşit - cu mijloacele pe care le avem - să identificăm infracţiuni săvârşite prin plata cu monede virtuale şi am văzut că Statele Unite ale Americii, Marea Britanie încearcă să facă paşi spre reglementarea acestei pieţe", a spus șeful DNA, citat de Agerpres.

Modificarea Codului penal, în așteptare

În martie, Guvernul a trimis Parlamentului un proiect pentru modificarea Codului penal astfel încât să poată fi sancţionate fraudele prin mijloacele de plată fără numerar, cum sunt criptomonedele. Inițiativa legislativă a fost adoptată de Senat, iar acum este la Camera Deputaților.

Proiectul introduce și o definiție a criptomonedei (monedei virtuale): "o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și poate fi transferată, stocată și tranzacționată electronic”.

Infracțiunile pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 2 până la 7 ani, conform proiectului de act normativ:

  • deţinerea în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obţinut prin furt, furt calificat, tâlhărie, tâlhărie calificată, piraterie, abuz de încredere, abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, delapidare;
  • transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispoziție în vederea utilizării frauduloase a unui instrument de plată fără numerar obținut prin infracţiunile menţionate anterior;
  • fabricarea, producerea, primirea, deținerea, transmiterea sau punerea la dispoziție a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricăror alte mijloace, cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea infracţiunilor mai sus menţionate;
  • dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distribuția unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricăror alte mijloace cu scopul de a servi la însușirea unui instrument de plată fără numerar prin săvârșirea infracţiunilor menţionate anterior;
  • acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, valoare monetară sau monedă virtuală, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată fără numerar falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani;
  • nu se pedepsește persoana care, după comiterea vreuneia dintre faptele de mai sus, înainte de descoperirea acestora și înainte de a se fi trecut la săvârșirea faptei de falsificare, predă instrumentele sau materialele deținute autorităților judiciare ori încunoștințează aceste autorități despre existența lor.

Proiectul de lege vizează transpunerea Directivei Europene nr. 713/2019 pentru combaterea fraudelor și a contrafacerii în privința mijloacelor de plată fără numerar.